Vândută de tata

Capitolul 6

A trecut trei ani de atunci, de când micile comori s-au născut.Astazi este dată de 31 decembrie și suntem gata să întâmpinăm revelionul împreună.

Emilia P.O.V

Mă trezesc încet deoarece eram un pic obosita,apoi mă ridic din pat și mă duc spre baie,unde îmi fac veșnică rutina de dimineață.Decid să mă îmbrac într-un pulover gros alb și o pereche de pantaloni gri.Ma duc în camera băieților și observ că se foiau prin pat,semn că se treziseră.

Valentin:Mami,mami,neatza.

Eu:Neatza îngeraș,cum ai dormit??

Valentin:Foarte bine.

Christian:Neatza,spune el cu o voce foarte drăguță.

Eu:Neatza,haide repejor să vă îmbrăcați și a ne ducem jos să mâncăm împreună,ce ziceți,îngerașii mei??

Ei:Daaaa.

Îi îmbrac la fel doar ca Valentin are un pulover pe care scrie "Eu sunt Valentin" iar Christian,are unul pe care scrie"Eu sunt Cristi",așa noi îi spunem.Ii iau de mânuțe si plecam jos.Acum doi ani Kevin a angajat cea mai bună și gingașă bucătăreasă care sincer,e ca i mama pentru mine si ca o bunica pentru băieți.Ne-a adus Mirinda(,așa o cheamă,stiu,coincidență cu acea bautura),
niște cereale băieților și mie o cafea.
Peste câteva minute vine și Kevin de la muncă,el e șeful așa că a venit mai repede acasă.

Kevin:Bună draga mea,am o veste bomba!!

Eu:Ce veste Kev??(Asa il alint eu)

Kevin:Diseară,de Revelion,vor veni familia mea în vizită,mama,tata,sora și fratele meu.Sunt foarte nerăbdători să vadă baietii.

Eu:Asta e o veste foarte buna,dar,chiar nu m-am putut abține și mi-a căzut o lacrima pe obrazul fierbinte.O șterg repede dar spre bucuria mea,iar eu sarcastica,Kevin a observat si a venit repede la fă mine.

Kevin:Ce e Emi?De ce plângi îngeraș??

Eu:După ce ai spus toate astea,erau atât de fericit că îți vei reîntâlni familia,mi s-a făcut dor de părinții mei.

Kevin s-a uitat preț de o clipă la mine și după o serv ca și lui îi cade o lacrima și apoi mă îmbrățișează.

Kevin:Îți înțeleg durerea,doar știi draga mea,ca mama care vine la noi e de fapt mama mea vitregă,nu mai știu nimic de mama mea adevărată.

Eu:Stiu,Kevin,îmi pare rău.Dar,poate ca mama ta este undeva și te caută,poate e vie și îi e dor de tine.

Kevin:Aș vrea să fie așa,dar astii cat de mult îmi doresc să o revăd,nu am văzut-o de vreo 10 ani,și nu îmi amintesc fața ei.

Eu:Dacă nu te superi,cum o chema??

Kevin:Elisabeth.Asa o chema,avem acel mai frumos nume din lume.

Eu:Mda,chiar e.Hai acum să ne pregătim de Revelion.

Kevin:Mbine,haide,să o ajutam pe Mirinda să pregătească masa de Revelion ca nu poate de una singură

Eu:Ai dreptate,hai.

După 8 ore

Ok,e ora 17,aud soneria ușii și decid să mă duc eu de data asta să deschid ușa.O deschid și in fața ei stau doi tineri frumosi,tatăl lui Kevin,pe care îl cunosc și o femeie de vârsta a doua,presupun că e mama vitregă a lui Kevin,nu am văzut-o nici măcar într-o poza,dar mai ales în realitate.

Eu:Buna seara,poftiți,spun eu,lasandu-le loc să treacă.

Ei:Buna seara,multumim.

Peste câteva minute de palavrafit,vine și Kevin cu băieții noștri.Se așează lângă noi și băieții spun în cor