Capitolul 4

57 2 0
                                    

(ne corectat )  Era timpul sa predau proiectul. Am lucrat toată noaptea la el. Sper sa nu îl mai vad pe Tom. Mai bine îmi retrag cuvintele, uite-l în banca.

Eu-ești un mare nesimțit, știai asta?
Tom- Iza, te rog iartă-mă. Te rog
Eu-te voi ierta atunci când îmi zici dc mai lasat cu ochii in soare
Tom-nu pot....
Eu-dar dc? Intri în pământ? Sau ce?!
Tom-chiar as vrea sa iti zic dar nu pot.....
Eu-sa nu te mai vad!
Tom- Iza...

Se pare ca mam înșelat. Chiar este rău. Mi-am dat seama de la început. Fix când începeam sa ma atașez de el... Poate chiar merit sa fiu singura. Incep sa cred  ca mam născut sa fiu singura. Oare dc nu place nimeni?

După ora am mers la dulapul meu ca să îmi bag cărțile înantru, dar cine credeți ca a venit. Desigur... Tom!

Tom-dacă îți explic.. Ma ierți?
Eu-poate... Zi acum
T-mama mea... Trebui sa facă operație... Și a trebuit sa stau cu ea în spital cu ea
E-îmi pare rău... Am fost o nesimțită... Nu trebuia sa fac asta.. Uhh sunt o proasta
T-nu ! Nu esti. Și mersi pentru 10
E-nu ai pt ce :)

După ce am vorbit cu Tom am mers la cantina ca să mănânc. La masa mam așezat cu colega mea Eva care câteodată ma vorbesc (nu as zice ca suntem prietene).

Ev-și te-ai împăcat cu Tom?
E-da. Mia spus ca era cu mama lui în spital.
Ev-în spital? cu mama lui?
E-da... Dc?
Ev-el... El nu are mama
E-po-poftim?
Ev-nu te enerv-
E-AM AVUT ÎNCREDERE ÎN EL. IAR EL FACE ASTA
UNDE ESTE?
Ev-pe teren
E-las ca vede el.

Ma duc eu cu viteza spre terenul de fotbal american. Când ajung acolo îl vad pe Tom fără...tricou..
Va urma..

Oare iubirea este reală?//Vol 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum