Cap I : Viata mea "perfecta"

33 5 4
                                    

Astazi implinesc frumoasa varsta de 20 de ani, iar tatal meu mi-a facut cadou un card de free-pass catre toate bazele militare din Anglia si membrii aliantei. Doar daca va intrebati, da chiar sunt fata!

Ma numesc Ana, sunt fica unui General, acum pensionat de boala, si viata mea e "splendida".

Cand m-am nascut nu au venit bunicii si matusile sa faca poze cu mine, ci tatal meu a numit o baza militara dupa numele meu. La varsta de trei ani am primit prima mea vesta anti-glont. Cand am implinit 7 ani tatal meu mi-a dat primul meu pistol. La 12 ani deja stiam sa omor o persoana in mai mult de 15 feluri cu o lingura. In al doilea an de liceu stiam deja sa vorbesc 5 limbi cursiv si bazele spionajului militar. La varsta de 18 ani imi aratam maiestria cu care tinteam capul sau inima manechinelor din poligonul de tragere a trupelor speciale din Paris.

La ziua mea de nastere nu veneau prietenii si familia care imi cantau la multi ani, ci aveam in fata mea un convoi al armatei care canta imnul Romaniei, nu eram imbracata in rochite roz lucitoare cu cercei si bratari asortate, ci in haine de camoflaj, iar singurul accesoriu pe care il aveam era sigiliul familiei. Ce sa mai vorbim de cadouri... In loc de jucarii si hainute primeam pistoale, arme albe de tot felul sau chiar manechine noi pentru antrenamente ( cele vechi erau prea distruse ) . Cred ca cel mai dragut cadou pe care l-am primit a fost un pistol de buzunar din lemn alb, avand sigiliul familiei gravat.

Da ... Cu adevarat magnific! Desi am doar 20 de ani, am terminat liceul si am absolvit cursurile de la oxford pentru spioni speciali. Tot timpul aveam antrenamente, demonstratii sau aveam de invatat. Eu nu aveam voie sa ies cu colegii la un suc, nu aveam voie sa imi fac prieteni, ce sa mai spun de baieti...

Baietii obisnuiti mi se pareau interesanti... dar prea slabi. Tatal meu imi mai aranja cateodata intalniri cu baietii fostilor colegi. Antrenati, bine imbracati, dar nu aveau nici cea mai mica urma de personalitate, erau preaaa... plictisitori.

Vroiam sa plec din casa tatalui meu cu orice pret si aveam planul perfect.

Buna ! Ma numesc Hana, am 16 ani si am inceput de curand sa scriu. Va rog sa imi spuneti parerile voastre !
^.^

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 18, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

O viata "perfecta"Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum