ultimul dans al petalelor

Capitolul I

             
            Eram în sufragerie și îmi căutam poantele. Era ora 7 și peste o ora trebuia să fiu în fața universității. Telefon îmi vibra non-stop deoarece primeam mesaje de la Rin.
          Kang Rin✨

    - Reeya unde ești?
    - Te aștept în fața universității cu Jimin aproape de o ora, trebuia să ne întâlnim mai din timp ca să repetăm.
                               Rin...nu îmi găsesc poantele-
     - azi este ziua în care dăm probele...
     - am 2 perechi dacă vrei...mereu am una de rezervă în geantă...dar cred ca o să îți fie prea mici.
              Mersi mult Rin...oricum nu contează..- Trebuie sa dau neapărat examenul, este important, ajung și eu în 30 de minute ca iau                  un taxi.. E ok?
     - Ok, eu cu jimin te așteptăm. ✔️

     Mi-am prins părul într-un coc și am plecat în drum spre universitate. Când m-am dus spre taxi i-am văzut pe Taehyung și Yoona.
      Taehyung m-a văzut și vine spre mine
        T-Hei! Vrei sa vi cu noi? Universitatea este în drumul nostru.
          - Mulțumesc mult! Chiar aveam nevoie,raman datoare.
       T-Ai rămas de multe ori datoare. 
       L-am ignorat și i-am zis bună dimineața yoonei.
        M-am pus în spate și pe drum îmi verificam mesajele. Stăteam calmă până când Jimin mă sună
         - Alo? Jimin ce este?
         - Hei, nu cred ca mai ai timp să repeți, peste câteva minute încep probele.
         - E ok... Sper să ajung la timp..
          Peste 23 de minute ajungem. Mă dau jos din mașină și îi mulțumesc lui Taehyung și îmi iau la revedere de la Yoona.
         Alerg spre colegiu disperată și panicată.
      ? - Vezi că ți-a căzut ceva!
      Eu-Scuze nu am timp mă grăbesc.
        Nu am fost prea atentă, probabil o agrafă. Sunt obișnuită să îmi pun o tona de agrafe  când îmi fac cocuri.
           Am alergat cât de tare am putut și am intrat cu forță în sală. În fața mea era o saltea și m-am trântit cu toată puterea în ea. Încă nu întârziasem, mai aveam câteva minute.
           Respiram greu, însă Rin și Jimin au venit să mă ajute. Rin îmi întinde o mana.
      R-cât ai alergat?
     Eu-destul cât sa nu îmi simt ficatul.
     M-am dus rapid în vestitar ca să-mi aranjez cocul. Îmi înfășuram pamblica de la poante cât timp mi-am dat seama ca nu mai am multe agrafe. Am verificat în geantă și erau numai 3.."sunt bune și ele" am spus în mintea mea. Cat timp îmi aranjam cocul în oglindă observ ca nu mai aveam brățara mea norocoasă la mână.. Începusem sa ma panichez. Ies din vestiar și îmi las ușor geanta pe scaun.
        - Mi-a văzut cineva bațara? Nu o găsesc... Jur...
    Rin-Ce e atât de important la brățara aia?
       - Nu știu, o am de când eram mică, mama a zis ca este foarte importanta și să nu o pierd... A zis ca voi vedea în viitor de ce.
      Nu am mai stat pe gânduri și o cautam cât timp ceilalți repetau.

      POV???
    Mă uit cât timp fata respectiva pleacă, observ brățara de jos, o ridic ușor ca nimeni sa nu o ia. Dacă o revăd o sa ii dau bratara, pana atunci o sa stea la mine.
    ? - Hei vi? Nu te mai pot aștepta mult..
       - Imediat

      Reeya

   Nu găseam brățara,degeaba,cautasem peste tot. O scurta secventa mi se derula în cap.
      "  Alerg spre colegiu disperată și panicată.
      ? - Vezi că ți-a căzut ceva!
      Eu-Scuze nu am timp mă grăbesc."
     ... Deci... Brățara nu era pierdută, era la un tip, căruia nu îi știu numele... Doar vocea.
      Am început să dăm proba și eu nu repetasem... Aveam emoții.. Știam ca o sa dau greși. Stateam într-un colt și ma încălzeam, pana când aud" Kim Reeya"cu o voce puternica.
       M-am pus în fata profesorilor și am început sa execut pașii.m-am încurcat rău, dar am primit o nota de trecere. Ies din sala trista gândindu-mă cum sa îmi remediez media. Merg spre cantină și văd un tip cu barata mea in mana.