Astăzi e cea mai specială zi din viața mea. Azi voi merge pentru prima oară la o școală unde voi fi profesoară de desen. Vorbesc prea repede? Păi hai să vă explic. Mă numesc Alina Popescu, am 22 de ani, am terminat facultatea de arte și în momentul de față mă pregătesc pentru a merge la școală însă nu ca elevă ci ca profesoară. Nu am crezut niciodată că o să ajung să fiu în postura asta și chiar mi se pare foarte interesant pentru că vezi lucrurile din altă perspectivă.
Sunt gata îmi iau cheile de la mașină și ies din apartament. Locuiesc în București și am noroc că școala nu este atât de departe de casa mea. Ajunsă în fața liceului în care urmează să predau rămân uimită de câți elevi dornici de a intra mai repede pe ușile liceul sunt strânși în curtea acestuia. Îmi fac loc printre aceștia și intru în incinta liceului căutând cancelaria. În timp ce căutăm cancelaria ne fiind atentă m-am lovit de cineva iar la impactul cu acel corp am căzut.
???: Scuze!- îmi spune acea voce groasă și puțin răgușită.
Când îmi ridic privirea în fața mea stătea un bărbat înalt, cu niște ochii de un căprui intens, avea niște trăsături foarte frumoase iar barba proaspăt crescută îi dădea un aer mult mai masculin.
Eu: Nu îți cere scuze, eu am fost de vină. Eu nu mă uitam pe unde merg. Scuze!
???: Ești nouă?
Eu: Da, dumneavoastră?
???: Hai să lăsăm politețea deoparte și hai să ne tutuim nu cred că e așa o diferență mare între noi.- râd- Eu sunt Alex. - acesta îmi întinde mâna.
Eu: - eu i-am întins mâna acesta luând-o și strângând-o ușor uitându se fix in ochii mei- Alina îmi pare bine.
Alex: Plăcerea e de partea mea.
