Every Little Part of Me

Oikawa Tooru x Kumi

-Ce dracu face tembelul ala? Kumi! Du-te si sa îl aduci aici!

-Iwazumi,mereu ești așa nervos,mai ia si tu o pauza.

- Fă ce îți spun si gata!

Mereu încruntat si nervos pe Oikawa, așa l-am cunoscut si așa va rămâne pe veci,nu aveam ce sa ii fac. Si Oikawa greșea,dar nu putea înțelege de vorbă bună.

Am pășit parcă nervoasă,nu înțelegeam de ce mă enerva atât de mult faptul că stătea atât cu fanele lui,pana la urma, el numit mare rege al terenului,de ce nu își asumă aceste cuvinte si pierde vremea cu ele?

Ca de obicei,semna caietele boboacelor cu inimioare și le gusta mâncarea.

-Shittykawa!

-eeeh? Scuze dar trebuie să plec!

A făcut o plecăciune si apoi a încercat să fugă.

- Să nu crezi ca îți va reuși! Am spus nervoasă.

M-am pus în fața lui si l-am lovit în cap.

L-am prins de guler si am plecat spre sala.

-Pe zi ce trece te transformi în Iwa-chan. A spus ofticat.

-Locul tau e pe teren. I-am răspuns nervoasa.

-Oh. S-ar putea ca tu sa fii geloasa? A întrebat dulce,dar tonul lui era mai mult parșiv.

-Pe cineva ca tine?! În veci! I-am răspuns si mai nervoasa.

-Dar-

-Daca mai spui ceva te pocnesc!

-Ti-am spus că te transformi în Iwa-chan! A răspuns ofticandu-ma.

Pumnul meu l-a lovit grav în cap.

Meciul lor de antrenament era bun,oikawa servea rapid tuturor din sala.

Era încrezut atunci când venea vorba de meciuri si servele lui,voia să le aibă la perfecție,lucru care îi reușea.

După întregile lui minute de gratie,orele de antrenament s-au terminat.

Cu toți am plecat acasă destul de fericiți din cauza unei glumea a lui Oikawa.

După o jumătate de oră cât am stat acasă am realizat că mi-am caietul de notițe în sală.

Din moment ce aveam mâine examenul final pentru anul 1 a trebuit să merg după el,fiind meneger aveam cheile de la sala.

Am venit fugind spre sala,ma așteptăm să nu fie nimeni dar an remarcat că lovituri se minge se auzeau.

-Cine poate fii? Toată lumea a plecat acasă acum mult timp..

Am intrat ușor și am aruncat o privire spre el,era aplecat si transpirat total.

Și-a mișcat usor privirea de pe podea spre mine si a rămas uimit.

-Ce cauți tu aici?! A strigat nervos.

-Oikawa-san.. mi-am lăsat aici caietul cu notițe. Tu ce faci aici?

-Nu vreau să spui nimănui ce ai văzut,clar?

-Oikawa-san? De ce te antrenezi singur?

-Pentru toți spun că eu sunt geniul..Dar nu știe nimeni cât mă chinui pe ascuns.

Vocea lui părea tristă.

-Ce ar fii sa îmi dai mie câteva pase? Ar ajuta,nu?

Am întrebat zambind,știam ca are nevoie de așa ceva, si știa că nu voi mai spune nimănui.

-Te rog! Kumi-chan!

Irisii lui căprui au început să sclipească,la un moment dat când am simțit că e extenuat am fugit pentru a îi dă o sticlă cu apă.

Aceiași irisii căprui i-au întâlnit pe cei albăstrii ai mei rămânând blocați în culoare ochiilor lui.

-Kumi-chan.. niciodată nu am remarcat frumusețea ochilor tai..

Am rostit din cauza cuvintelor lui,niciodată Oikawa nu mi-a făcut un compliment rezonabil.

-Taci si pasează!

Am spus pentru a scăpa din rușinea pe care mi-o provoca.

-Stii. Iwa-chan imi spune mereu ca sunt nesăbuit,pasele mele sun nesăbuite?

-Nu. Poate că ești nervos.

-huh? Când m-ai văzut nervos? A întrebat cu ochii lui de copil.

-Daca stau să mă gândesc... niciodată....

-Nee,Kumi-chan. Vrei sa ma vezi nervos? A pasit spre fileu înfricoșător.

-Nu..

Brusc mâinile lui m-ai prins de încheieturi.

M-a privit în ochii de parcă el era stăpânul si eu trebuie sa pășesc pe placul lui.

Pașii mei făceau exact același lucru din cauza privirii lui,fara să îmi dau seama când am ajuns aici,m-a lipit agreziv de perete.

-Kumi-chan. Dacă spui cuiva că mă antrenez în secret...

Eram uimită de aura lui,nu era călduroasă era întunecată.

-Nu..nu voi spune..Am spus tremurând.

Brusc,buzele lui s-au lipit de ale mele agresiv, limba lui analiza întreaga mea gura apoi a muscat ușor de buza mea de sus.

Mi-a făcut semn să țin secretul si a plecat încet spre vestiar.

-Shh..

De atunci,Oikawa continua să îmi paseze în fiecare seară,furandu-mi câteodată mai multe săruturi.

Până într-o zi când mi-am mărturisit sentimentele pe care desigur le-a refuzat pentru a mă enerva,dar într-o seara după un meci amical pierdut,mi-a mărturisit si el sentimentele.

95aussie ni,ce am gasit :>