Micuta Mincinoasa

Capitolul 1.

Statea pe canapeaua din piele acoperita total de o patura moale.Sorbea dintr-o cesca de ciocolata calda,savurand fiecare inghititura.Asa era ea.Inca avea suflet de copil.Asta e destul de important,dupa cum isi spunea uneori.E important sa-ti aduci aminte de copilarie.Dar totusi e o problema cand nu te poti dezvata de unele obiceiuri copilaresti.O stia bine iar acum o simtea pe pielea ei.

Lasa cana goala sa alunece pe masa de pal,moderna,si medita cu privirea in gol.Acest lucru i-a intrat in rutina de cand e bolnava.Da,bolnava de cancer.Nu poate face miscare fizica asa ca o face cu mintea.Reflecteaza cu privire la viata ei.Are mult de gandit caci viata ei-dupa parerea mea-ar putea fi descrisa in mii si mii de povesti.A avut o viata interesanta,dar pacat ca pentru ea s-a terminat.Nu se mai simte vie.Defapt,nu se mai simte vie de mult tiiiimp...Scotoceste in pernele de piele ale canapelei si scoate victorioasa o hartiuta.Deschide calma si precisa acea fila si se delecteaza cu privirea,surazand usor.Toata viata ei a fost o minciuna.Incearca sa se obisnuiasca cu aceasta idee.Citi pe acea lista mai mult de 20 de persoane.Vrea sa le dea o explicatie la toti acei oameni,sa se scape de secretele care au invaluit-o toata viata inainte sa moara.Nu vrea sa le i-a in mormant odata cu ea.