Londra
Ora 19:00
King's cross
Sufrageria Reședinței Anderson- Cum ai putut aduce grămada aia de purici în casă?! O voce plină de repugnanţă se răsti de deasupra.
Bella, ce își avea capul concentrat pe coșul de pe podea își ridică privirea către mama sa. Marciza Rosalia Paige Anderson, mama Bellei îmbrăcată într-un costum roșu decorat cu flori din material și un corset auriu strâmbă din nas la vederea celor doi pui. Aceștia lăsau un miros extrem de neplăcut în casă. Iar o sufragerie unde se țineau petreceri de ceai și erau întâmpinați oaspeții nu era un loc potrivit pentru orătănii.
- Mamă! Bella protestează pe un ton apăsat. Nu puteam lăsa puii să înghețe în grajd! Nu ai inimă!? tânăra se revoltă, aruncându-și mâinile în aer.
- Dacă treceai pe la lecții, ai fi știut că lupii pot face termoreglare. Deci puteau sta bine mersi în grajd, femeia se răsti înapoi la fiica sa mai mică.
- Mamă, te rog! Tata a zis că sunt responsabilitatea mea și trebuie să am grijă de ei.
- Beatrice Katherina Helen Artemis! Nu îți ridica vocea la mama ta! Te rog, dacă insiști să ții aceste animale în casă, să o faci în camera ta, nu unde ne pot deranja musafirii.
Femeia își puse mâinile în șolduri, plină de repulsie sfâșiind rochia de culoare crem decorată cu perle. Era un gest necugetat și de prost gust ca fiica sa mai mică să aive un așa comportament. Orătăniile stau în grajd, ăla era locul lor. Dar de când soțul ei a introdus-o pe fiica lor mai mică în afacerea familiei, aceasta și-a ieșit rău din mână.
Beatrice a fost mereu un spirit nonconformist și rebel. Tragice trăsături pe care le-a luat de la clasele inferioare cu care își petrecea timpul. Fiica ei abia dacă mai trecea pe la o petrecere de ceai sau mai dânsa la un bal. Era umilitor în special pentru sora ei mai mare. Societatea nu te privea bine dacă aveai o "oaie neagră" în familie, iar imaginea Victoriei cât și a familiei era pătată dacă bârfa despre Beatrice circulă că focul viu printre aristocrați londonezii.
Deși frumusețea și fizicul Bellei atrăgea privirea sexului opus comportament ei deviant îi face pe bărbați să fugă de ea. Era dezamăgitor ca o domnișoară a secolului XVIII să se poarte în acest hal! Ea nu va putea rămâne sub protecția părinților săi pe veci. Odată și odată, va trebui să părăsească cuibul. Ce va face când se va căsători? Ce va zice soțul de ea? Despre familia ei? Ar fi umiliți! Plus că aceasta avea o anumită vârstă, ceea ce îi scădea și mai mult șansa la căsătorie.
- Da mamă...
Bella își plecă capul mușcând din buza inferioară și părăsi încăperea lăsând-o pe mama sa în urmă. Acum, singură cu coșul în care depozitase puii de lup îi putea studia mai atent. Unul era negru cu ochii galbeni iar celălalt gri cu o nuanță mai maro. Nu aveau mai mult de 2-3 luni și tragic cei doi erau orfani. Mama lor a fost împușcată de un vânător pentru ai folosi blana în industria hainelor. Normal oamenii nu aveau voie să domestică lupi, dar cei doi nu aveau cum să supraviețuiască fără ajutor.
CITEȘTI
O durere regală
Historical Fiction| FICȚIUNE ISTORICĂ | DRAGOSTE | Dividerul realizat în magazinul meu de separatoare, dacă vreți și voi unul puteți comanda din profil. Copertă realizată de fantastica @yoonymi !Textul necesită editare, dacă găsiți greșeli vă rog să îmi atrageți...