Bad Girls Do It Better!

All the story- Party

   Se spune ca atunci cand te apropii de cineva repede este destinul! Ei bine, nu si in cazul meu! Oh, scuze! Am uitat sa ma prezint. Ma numesc Nicole, sunt o adolescenta de 17 ani si locuiesc in "minunatul" oras New York City, unde "Visele se indeplinesc!" , din nou, nu si in cazul meu! Sunt o fire deschisa, amuzanta si prietenoasa. Sau...cel putin ERAM! Am fost crescuta de parinti de cand am sosit pe lume. Au fost singurele persoane care m-au sprijinit si au fost mereu langa mine. Mda, au fost. Ei au murit  acum 2, intr-un accident de masina. De atunci locuiesc cu bunica mea in cel mai mare apartament. Parinti mei au fost bogati. Ei detineau compania Elisabetta Franchi din Paris. Mama mea era designer iar tatal meu se ocupa cu fotografia. Poate de acolo mostenesc talentul la fotografie si stilul diferit la moda. Pana cand o sa implinesc 18 ani compania o sa o detina matusa mea, Anne. In perioada in care parinti mei au murit au aparut pe majoritatea revistelor si ziarelor din oras. Chiar si mie mi s-a luat multe intervi. Nu a fost chiar asa de usor dar datorita bunicii mele am trecut peste. A, sa nu uit de prietenele mele cele mai bune! Pe cine pacalesc, nu am asa ceva! Am doar prietene, pentru mine o prietenie adevarat nu exista! Stiu ca acum va ganditi ca voi aveti, pai da, si eu am avut. O sa va povestesc eu totul! Toata povestea a inceput in 2 Septembrie 2011. Mai erau inca 2 saptamani de vacanta de vara! Pe care, apropo am petrecut-o la maxim!

  -Hopa sus, somnoroasa mica! imi spune tata plin de energie.

  -Te amuza faptul sa imi zici asa desi eu nu mai sunt o fetita, nu? il intreb 

  -Sincer, da! imi raspunde arogant

   -Tata, nu te inteleg! Este vacanta! 

   -Stiu! rade malefic

   M-am ridicat din pat si am mers catre bucataria mare, unde mama mea ma astepta cu micul de jun pregatit! Mama, ca in fiecare dimineata, zambitoare ma saruta pe frunte si ma anunta ca azi v-a trebui sa plece in Paris pentru o conferinta importanta iar tata va merge cu ea pentru a face o sedinta foto pentru revista Vogue.  In mintea mea "Yes! Yes! Yes!" 

  -Mama? Pot sa o invit pe Kate la mine deseara?

  -Eu speram sa o inviti pe verisoara ta, Carrie.

  -Mama!! Sti ca nu am tangente cu ea! Imi povesteste mereu de baiatul pe care il place in timp ce eu ma plictisesc.

  -Stiu dar m-a rugat matusa ta deoarece ea pleaca din oras

  -Of, bine! Dar sper ca nu sta peste noapete!

  -Imi pare rau, draga mea. Este verioara ta.

   Cand am auzit ce a zis mama, m-am enervat si am luat farfuria cu mancare si am mers inapoi in camera. NU imi venea sa cred ca trebuie sa stau cu verioara mea de 13 ani care imi zici intr-una de un baiat. Dar nu aveam sa las sa se intample asta. In timp ce mancam ii dadeam mesaj, celei mai bune prietene, Kate. Este o persoana minunata si mereu ma ajuta. Are doar un mic defect. Este rea! In adevaratul sens. Cand am intrebat-o daca vrea sa vina a zis: "Normal! Mai ales ca vine Carrie si n povesteste de acel baiat iar noi sa nu o ascultam si dupa o ora sa realizeze ca nu o ascultam si sa se enerveze si sa mearga la dulapul cu dulciuri! Nu as rata o asemenea oportunitate!" Da, asa este ea de obicei. S-a facut seara, Carrie a ajuns. M-a imbratisat si i-am zis sa isi duca hainele de schimb in camera mea pana o sa mergem la culcare. Dupa 10 minute a aparut si Kate. Iubita mea, verioara cand a vazut ca si Kate a venit si-a dat ochii peste cap si a zis ca merge sa se schimbe in haine de casa. Carrie nu o place deloc pe Kate, o crede o influenta rea pentru mine si toate chestiile care mi le spune si mama zi de zi dar ma rog, nu o prea ascult. Adica eu o cunosc pe Kate de 4 ani si suntem cele mai bune prietene de un an jumate si stiu ca nu este o influenta rea.

      -Nicole! ma striga speriata Carrie

     -Da? Ce s-a intamplat? Ai patit ceva? o intreb eu nedumerita

     -Mi-a dat mesaj Alex!! aruncandu-se pe patul meu moale

     -Vai! Chiar m-ai speriat Carrie! ma linistesc eu

     -Imi pare rau, nu a fost cu intentie!Dar sunt asa fericita, nu am mai vorbit cu el de 2 zile.

    -De ce nu ii scri tu? 

    -Cum sa ii scriu eu? Nu! O sa vorbesc acum cu el si sper sa...

      Carrie a fost intrerupta de un zgomot ingrozitor din sufragerie si dintr-o data se aude muzica la maxim. Noi coboram in graba pe scari pana cand dintr-o data ne-am oprit amandoua ingrozite cand am vazut ca in sufrageri casei mele se afla mai mult de 50 de copii care dansau sau distrugeau toate obiectele din casa! Ma duc grabita la Kate si o intreb ce s-a intamplat si a dat din umeri si  a zis ca au aparut de nicaieri. Eu cu Carrie ne straduiam sa ii dam afara pe toti in timp ce Kate statea cu picioarele pe masa. Dupa ce i-am dat afara pe toti am rugat-o si pe Kate sa mearga acasa pentru ca era deja tarziu. A doua zi m-a sunat Kate sa vin in fata blocului ca sa imi zica ceva. Carrie inca dormea asa ca am iesit. Ea a inceput sa imi povesteasca ma multe si eu am oprit-o:

    -Este foarte dimineata si dupa dezastrul de ieri chiar vreau sa ma relaxez. 

   -Dar ce s-a intamplat ieri?

   -Nimic! Ne vedem mai tarziu!

     Si am  plecat de acolo nervoasa. De atunci am mai vb de 2 ori in care tot eu ii scriam si ea vorbea sec. Banuiesc ca era suparata ca am lasat-o acolo singura. Dar mi-am cerut scuze dar se pare ca nu a reactionat. Dar ma gandeam ca o sa ne vedem la scoala si totul o sa fie bine. 

   -Buna dimineata, micuta mea! Este prima zi de scoala! ma trezeste tata

   -Neata, tata! Cobor acum la micul de jun. ii spun adormita

     Dupa ce mi-am luat micul de jun am pornit sper scoala, in curtea scolii ma intalnesc cu Kate. Merg la ea ca sa pot vorbi cu ea

    -Hei, Kate! Ce faci? o intreb eu

   -Stau. Nu se vede? imi raspunde dandu-si ochi peste cap

   -Uite, stiu ca inca esti suparata dar mi-am cerut scuze! Ce vrei sa mai fac?

   -Nimic! Pe langa ca ti-am organizat o super petrecere tu ma lasi bal...

  -Stai, ce?! Tu ai adus toti oamenii aceia? o intrerup eu

  -Pai normal!! Cine credeai?

  -Nu pot sa cred ca m-ai mintit! Si tot tu esti suparata! am urlat la ea

  -Nu trebuie sa exagerezi!

  -Mda, ai dreptate. Nu stiu de ce ma agit!

    Eu am plecat de langa ea. A trecut o saptamana in care nu am vorbit deloc, nici macar nu ne uitam una la alta! Pana intr-o zi cand vad pe un site de socializare ca ea a postat: "Prietenii adevarati nu te parasesc pentru o prostie!" Dupa care a postat toate secretele mele care i le-am zis. Absolut toate. Doar ca sa imi faca rau..si a reusit. A doua zi am mers la ea si am inceput sa ne certam ca niciodata. De atunci trecem pe strada una pe langa alta ca 2 straine!