Aluzia la o iluzie

In locul altcuiva

          Nu puteam sa vad nimic pe ecran din cauza luminii puternice ce intra pe fereastra de langa birou. Am tras draperiile si am continuat sa dau scroll mai departe , trecand peste tot felul de postari tampite. M-am oprit cand am vazut un nume cunoscut , nu am apucat  sa citesc despre ce era vorba cand dintr-o data mi-am simtit capul explodand. Mi-am dus mana la frunte si durerea se oprise brusc. Am incercat sa citesc din nou dar vedeam totul in ceata si fruntea a inceput sa imi zvacneasca din nou. Ma invarteam si alunecam in acelasi timp pana cand totul a devenit negru.

      Cand mi-am revenit fruntea nu ma mai durea , insa vederea imi era foarte slaba si nu puteam sa ma misc.  Mergeam pe o strada aglomerata imbracat intr-o uniforma ciudata cu cravata. Casele erau destul de joase , majoritatea fara etaj pictate in culori deschise ca sa respinga lumina puternica produsa de soare pe timp de vara. Orasul mi se parea destul de familiar dupa stilul arhitectural si mirosul de peste proaspat. La cativa metri in fata mea doua siluete asezate pe o banca plina de insemnari cu markerul discutau galagios si fumau o tigara. Una dintre fete ma observa si se ridica in picioare.

    - Hai ma Teo , ce naiba ...  Iar te-ai aranjat o ora pentru fraieru' ala?                                                             A doua fata se ridica si ma lua in brate.

   - De parca tu nu ai face la fel Iulia ! Ai uitat cand am stat dupa tine o ora in ploaie la Untold ? Tot pentru un fraier ...  spuse a doua fata, intorcanu-si privirea spre mine si oftand.                                     Cand am deschis gura si am spus primele cuvinte mi-am dat seama ca eram doar un observator:

- Ooookay, neata' si voua ! am spus eu prea incet ca sa ma auda cineva.   

-  Si pentru asta o sa fiu soferul vostru pesonaaal! spuse Iulia entuziasmata fluturandu-si cheile de la masina.

-Nu pot sa cred ca ti-a dat tactu' masina!!! Este ... este... -spun eu uimit (Adica Teodora).

-Genial , stiu... Unde mergem dupa ore?:)))

-Mai Iulia aveai tu curu'ala juicy, dar acum cu bmw-ul asta poti sa agehti pe cine vrei.

-Mai taci tu!

-E tare gagica, ce pot sa spun? Dar e cam timpul sa mergem ba  ca avem test cu diriga...- spuse Teodora.

Si cele trei domnisoare s-au indepartat pe aleea parcului razand si tinandu-se una de cealalta. Pentru un moment am ramas in spate, langa banca, privindu-le  cum se departau din in ce mai mult de mine. Dintr-o data incep sa simt din nou batai de inima straina si o respiratie pe care nu o puteam controla. Mintea nu imi apartinea in intregime si nu puteam sa am mai mult de cateva secunde de gandire libera pana ce toate starile Teodorei ma copleseau. Avea in mana un pix si in fata ei o foaie. Era concentrata si avea emotii. Tot parul ei bogat se revarsa pe banca si parca oriunde isi misca capul se simtea un miros placut de vanilie. 

   O voce calma imprastie linistea din jurul ei:

- Haide Teodora, nu o sa stau toata pauza dupa tine te verifice deja de 20 de minute. Haide!

-Gata, gata am terminat. Imi cer scuze! - preda testul si pleca grabita pe coridor.

Pe masura ce avansa incepe sa fie cuprinsa de o stare de neliniste care o face sa zambeasca din ce in ce mai tare. Ii simteam increderea de parca ar fi fost a mea si nu alta.  Incep sa simt multe atingeri pe corp mai ales in zona posteriorului si surprinzator raspund  la randul meu cu o strangere  dezinvolta de fese. Cand Teodora isi ridica privirea in sfarsit, in fata mea, la o distanta mult prea apropiata de ce mi-as dori, era un tip simandicos care se uita flamand la mine. Oricat de mult incercam sa indepartez individul de langa mine sau sa ma eschiv din privirea lui non-fermacatoare, era in zadar. Nu aveam niciun control asupra corpului sau a vointei si oricat de mult m-as fi zbatut, ma simteam prizonier. Slava domnului ca si-a scapat telefonul si dupa ce l-a ridicat a ramas la o distanta rezonabila. Cand cei doi isi incep discutia un contrast puternic ma frapeaza. In toata bucuria entuziasta a Teodorei se inflitreaza, intr-o perfecta simbioza, vocea sufocata de un aer sec, plictisi si arogant al individului.