Cuvânt înainte

141 18 1
                                    

         Dupa trei ani de zile mi-am gasit puterea de a scrie din nou. Mereu am simtit ca imi lipseste ceva. Nu sunt completa daca nu scriu. Nu sunt eu. A fost o perioada in care m-am blocat. Nu mai aveam idei, eram goala. Insa astazi, am decis sa imi pun sufletul pe tava. Aceasta este o poveste despre dragoste, minciuni si tradare. Cliseic, nu? Daca cei care vor citi aceasta carte, ma cunosc indeajuns, vor sti ca eu nu scriu nimic cliseic. Eu scriu ce simt. Eu scriu ce traiesc. Si am trait in acesti trei ani dezamagirea vietii mele.
         Astazi m-am decis sa spun o poveste a carei final nu a fost fericit, dar asta nu inseamna ca eu nu îi pot schimba finalul. La fel cum Eminescu a schimbat finalul basmului care i-a servit drept inspiratie pentru Luceafarul, la fel voi schimba si eu un final tragic, pentru ca oricine merita sa fie fericit corect? Prin aceasta carte voi demonstra ca destinul ni-l facem si singuri. Trebuie doar sa credem in noi, sa ne ridicam si sa mergem mai departe, chiar daca sufletul nostru sangereaza. Nu cititi aceasta carte din placere, cititi-o pentru a va depasi limitele, pentru a accepta adevaruri dureroase si pentru a invata sa luptati.

InfinitulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum