Pact cu diavolul

11

Victoria era foarte conștientă de faptul că nu avea cum să fie mai bine de atât, era mult prea târziu pentru ea, însă sora ei încă putea să fie salvată. Celin era deja departe, cu persoana iubita, era o șansă de care trebuia tras cu dinții, iar fata avea de gând să își elibereze sora complet de monstrul ăsta.

A vorbit cu cei mai înțelepți dintre bătrânii de aici și a găsit o portiță de scăpare pentru sora ei.

Illias își dorea un moștenitor, însă putea să primească ceva mult mai bun decât asta, viață veșnică.

Printr-un vechi blestem știut de o sirenă bătrână, Victoria se putea transforma într-o sirenă a morții. ÎI va putea aduce suflete îndurerate diavolului, suflete care il vor hrăni și întineri veșnic, toate astea pentru a o lăsa în pace pe Celin. Un sacrificiu făcut din singurul strop de iubire rămas în inima Victoriei, iubirea pentru sora ei.

- Ce zici? Ți se pare oferta asta destul de bună pentru tine? Spune V. sperând să reușească.

- Ești gata să îți petreci toată eternitatea în visele oamenilor? Ești gata să atragi marinarii spre pieire doar pentru a-i oferi mucoasei ăleia o viață frumoasă? Ce naivă...

Illias zâmbește, era totuși încântat de ofertă.

- Nu ai să înțelegi niciodată cum e să iubești, Illias. Singurul blestemat de aici ești tu, nu ești capabil să simți compasiune... ești atât de trist. Nu mai mă tem de tine, îmi e milă de tine. În tot acest timp credeam că eu sunt cea care are nevoie de ajutor, dar nu... tu ești! Îmi pare rău că ai fost blestemat cu povara asta. Și fac asta nu doar pentru sora mea, ci pentru că nu mai vreau să existe încă o persoană incapabilă de iubire. Ești suficient!

Desigur că aceste cuvinte nici măcar nu l-au atins pe bărbat, el era fericit cu oferta fetei.

Acestea fiind zise, vă dați seama că blestemul a fost realizat. Victoria s-a sacrificat și s-a legat pentru totdeauna de diavol, dându-i surorii ei șansa la o viață fericită. Probabil vă gândiți că nu e corect, însă adevărul e că răul nu poate fi oprit. Uneori iubirea presupune sacrificii si e un lucru mare faptul că există oameni capabili să le facă.

Acesta este finalul trist al Victoriei și în același timp cel fericit al lui Celin.
Echilibrul rămâne cheia universului, iar sacrificiul cea mai mare dovadă a iubirii.