Legende- prima lume, un mare eșec

Legenda satului Lev (p1 din2)

       Anul 21 după Decădere- Satul Lev

             Un cuplu de adolescenți călătorea printr-o pădure uscată și lipstă de viețuitoare. Copacii aveau culoare smoalei, iar ramurile lor erau pictate de un strat subțire de cenușă. Băiatul o ținea foarte strâns de mână pe fată, nu se putea citi nici măcar o urmă de teamă în privirea lor, ci chiar din contră... se vedea o flamă de speranță ce ar putuea străluci și din cele mai adânci abisuri. Ei se îndreptau  spre satul Lev, prima așezare omenească carea a apărut după Decădere. Până atuci trăiseră doar ei împreună cu familile lor, dar acum totul se schimba, sperau să facă parte dintr-o comunitate... să ajute și să fie ajutați la rândul lor atuci când aveau nevoie... 

         Într-un final au ajuns  la destinație, dar  din sat nu mai rămăsese aproape nimic. Toate casele se dărâmaseră sau fuseseră incendiate,  se mai puteau vedea doar câțova câini care se băteau pe niște oase.  Începură să se cerceteze străzile acoperite de cenușă, erau șocați, acea flacără de speranță dispăruse complet. După câteva minute au ajuns în locul în care ar fi trebuit să fie centrul satului. Acolo se afla o grămadă de oase omenești, era proape cât o casă de mare. Fata se așeză în genuchi și începu să plângă în disperare în timp ce băiatul se holba fără nici măcar o reacție. 

          Se auzi unui câine care scherlăie din toate puterile, iar cei doi își reveniră brusc și începură să alerge către locul de unde au auzit acel sunet . Acolo văzură un bărbat care se înfructa precum o bestie din carnea săracului animal. Își înfigea colții în acesta și scuipa părul, apoi continua să roadă până nu mai putea respira... și se oprea brusc să tragă o gură de aer .... continua tot așa, nici măcar nu părea că îi pasă de cei doi adolescenți . Băiatul scoase sperait o sabie ruginită și cu vârful bont. Aștetă câteva secunde, înghiți în sec, iar apoi strigă  cu o voce tremurată:

         - Ce s-a întâmplat aici? Cine ești?

        Străinul se înecă și scuipă  tot sângele pe care îl avea în gură, apoi se uită zâmbind la cei doi. Avea o înfățișare complet normală, excepție sângele ce i se preligea de pe fată și  urmele de tăieturi cauterizate care păreau că îi acoperă tot corpul, părea că nu are mai mult de 16 ani.

          -Mă scuzați, credeam că sunteți doar niște miraje, spuse acesta pe un ton liniștit. Nu e frumos să întrerupeți un om de la masă, cotinuă acesta pe un ton ironic.

          - Cine ești? întrebă băiatul strângând arma cu ambele mâini,  încheieturile îi tremurau incontrolabil.

         -Nu v-a învățat nimeni bunele maniere , eh, oricum , mă numesc Lev -al-doilea și mă bucur nespus să vă văd. Acum mă pot sinucide cu inima împăcată, surâse acesta și își înfipse brusc mâna trunchiul animalului . Hai ,hai, murmură acesta și rupse o bucată dintr-o coastă a acestuia. Nu cred că o să fie destul de ascuțită, mârâi acesta plin de frustrare.

         -Ok, Lev, lasă chestia aia și liniștește-te, spuse fata perplexată complet de ce se petrece, dar încerca să pară calmă.

         - Uite cum facem, voi îmi dați chestia aia ca să mă pot sinucide mai ușor și mai puțin durereos, iar eu vă voi spune ce s-a petrecut aici. O ofertă mai bună nu poți găsi.

          -Nu, ce... șopti fata .

          -Atunci preferați să îmi tăiați voi capul. Eu prefer așa, dar sigur prietenul tău nu are destul curaj să o facă.

          -Hhh, acceptăm prima ofertă, răsuflă băiatul și își puse sabia înapoi în sacul pe care îl ținea pe spate.

           -Ce? strigă fata.

          -Dacă el insistă atât de tare că vrea să moară, probabil are un motiv întemeiat.... uită-te ce e aici, probabil că acei câini se jucau cu oase umane.

         -Îmi place atitudinea ta. Sabia te rog frumos.

         -Întâi legenda, spuse băiatul pe un ton agresiv.