•După ce Ahile plecă spre sala de curs ,Sam ajunse pe terenul de sport al liceului . Ajuns acolo un baiat îi făcu semn acesta se apropie de el :
S: Salut Allan ...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
de ce mai chemat?
Allan: Salut ,pai...vreau de mult sa îți mărturisesc ceva!
Sam: Ce e frate zi mai repede ma grabesc!🤨
Allan: Eu...eu ...te...iubesc ! Gata am spus-o . Te plac de 2 luni mai exact,sper sa nu ma privești ca pe un ciudat!😔
Sam: Aaaaaa....!
Allan: Vezi știam eu că nu e o idee buna sa iti spun.
Sam: Nu e asta ,nu te cred un ciudat dar, nu vreau sa îți dau speranțe false eu sunt îndrăgostit deja de cineva de foarte mult timp. IMI PARE RĂU!
Allan: Ooo înțeleg, cred ca e o persoană foarte norocoasă. Daca asta te face fericit atunci eu sunt bine. Totusi te poți baza mereu pe mine. Prieteni?!
Sam: Sigur,mersi de înțelegere.
Allan: Nu te pot obliga sa ma iubesti daca inima ta e daruita altcuiva !Imi este suficient sa fim prieteni!
Sam: Ok ,acum daca nu te superi am sa plec întârzi la ora . Ne mai auzim . Pa
Allan: Pa!
*În drum spre clasa * ^in mintea lui SAM^
Într-un fel îmi pare rău pentru Allan,mă placea cred ca sa simțit rău ptc a fost refuzat dar nu pot sa accept iubirea altui baiat. Dar eu nu vreau iubirea altcuiva ,eu vreau ca EL sa ma iubească, cred ca nici nu își mai aduce aminte de mine dar eu il tin minte perfect . Nu sa schimbat prea mult ,acelaș par negru lucios ,aceași voce sfioasă,aceeași ochii cu nuanțe de verde si albastru ,aceași timiditate,pana si zambetul. Chiar daca nu zâmbește EL des cand o face imi face inima sa tresară. Si sincer am blestemat mereu ziua când părinți lui au decis sa se mute . Eram la jumatatea clasei a 8-a ,pe data de 23 mai aveam de gand sa ii spun tot ce simțeam pentru el dar ajuns in clasa l-am vazut alaturi de părinți lui ,m-am apropiat si mama sa ia spus "AHILE SPUNE-I RAMAS BUN LUI SAM"
In mintea mea se facuse ceață DC AVEA BAGAJUL DUPA EL, DC SA IMI SPUNA RAMAS BUN,UNDE PLEACĂ SI PENTRU CAT TIMP? Însă nu am putut raspunde, ochii mei au început sa lacrimeze,mi-am aruncat geanta pe o banca si am fugit până în curtea scolii. M-am asezat sub copac si am inceput sa plâng,tot ce am planificat sa ii mărturisesc acum era inutil ,numai aveam nici o speranță de a fi cu el. Iar din ziua aia mereu cand îmi este dor de el vin sub acest copac si zambesc gandindu-mă la el dar tot odata simt acea tristețe din ziua in care el a plecat iar eu am plans atat de mult sub acest copac. Este singurul loc in care simt ca ar fi cu mine
