Soldier Love || P.JM ff

Prolog

-Intră! Spuse fata persoanei care tocmai bătu în ușă apoi se ridică de pe scaunul pe care stătea

-Ah Dae,tu erai. Spuse ea apoi se așeză la loc

-MiSun,am venit să te anunț că cina este gata,iar părinții si fratele tau mai mic te așteaptă. Spuse Dae apoi îi facu semn spre ușă

Dae este servitoarea personală a fetei dar ea tot timpul a considerat-o prietena sa cea mai bună,mereu se puteam baza pe ea

-Dae,în seara asta am nevoie din nou de tine pentru a mă ajuta să ies din castel fără să mă vadă cineva,chiar vreau să mă plimb prin pădure. Spuse MiSun

-Din nou? Faci asta în fiecare seară,odată și odată tot te va prinde cineva. Spuse Dae exasperată

-Stai calmă Dae,nu o să mă vadă nimeni,și dacă mă va vedea tu nu știi nimic,chiar nu vreau să ai probleme din cauza mea. Spuse fata zâmbind

-Eu zic totuși să nu mergi,presimt ca se va intampla ceva rău. Spune ea îngrijorată

Fata nu zise nimic ci doar se uită la ea,oricum știau amândouă că ea tot va merge să se plimbe

-Off bine,dar asta e ultima data când te ajut,m-ai auzit da? Spuse Dae oftand

-Mulțumesc Dae! Spuse fata apoi o lua în brațe

-Ieși pe ușa din spate ca data trecută,nu-i așa? Întreba Dae

-Da,acum haide repede la masă,mama și tata sigur mă așteapta și dacă mânânc repede pot pleca la fel de repede. Ii spuse MiSun apoi o lua de mână și ieșiră grăbite din cameră,amândouă râzând

....

-Bun,acum că am terminat cina și suntem cu toții la masă. Spune bărbatul apoi se uita la fiica sa. Am să vă dau un anunț foarte important. Continuă acesta

-După cum știți în seara aceasta s-a întors armata regală din ultima misiune pe care au avut-o,iar noi,pentru prima dată avem responsabilitatea ca mâine să ii întâmpinăm așa cum se cuvine. Spune barbatul

-Asta însemnând că trebuie să fim cu toții la întâlnirea de maine și la masa ce va avea loc. Spune soția acestuia

-Stai calmă mama,am prins ideea că trebuie să fiu și eu acolo,acuma vă rog să mă scuzați dar mă retrag în camera mea. Spune fata apoi pleacă,părinții acesteia  aprobând

....

Băieții numai ce ajunsese,acestia incepand să se bucure de băutura primită,toți înafară de Jimin

"Numai ce am ajuns iar ei deja s-au apucat sa bea fiecare sticla pe care au primit-o,cred ca le era mai dor de asta decat de casa". Gândii Jimin exasperat

-Jimin,nu mai sta și te uita așa la noi,ia și tu un pahar. Spuse băiatul către acesta

-În seara asta nu,Taehyung. Spuse el serios

-Aish ce plictisitor ești,atunci pleacă de aici și nu te mai uita așa la noi. Spuse Taehyung revoltat

-Mă duc să alerg,iar cât timp sunt eu plecat tu rămâi de pază. Ii zise băiatul apoi pleca spre cabana în care stătea

Ajuns în cabană își dădu uniforma jos încât să rămână doar în pantaloni si maieu,așa putea alerga mai bine dar și mai comod

După ce își mai aranjase câteva lucruri,iesi din nou afară,acesta îndreptandu-se spre pădure unde putea alerga liniștit

Cum curtea regală era destul de mare iar aici locuiau aproximativ 3 famili,fiecare având propiul castel,regele sa decis sa locuiască și ei aici,în cabanele pe care le-a făcut special pentru soldați,măcar așa puteau apăra mai bine castelele.

....

Alergând de ceva timp,Jimin se decise să se oprescă puțin pentru ași revenii,apoi avea să alerge din nou

Stând în liniște acesta auzii cum o creangă se rupe chiar în tufișul lângă care stătea,băiatul întorcandu-se pregătit în cazul în care avea sa fie atacat apoi întrebă

-E cineva acolo? Daca da ai face bine să ieși,nu să te ascunzi ca un laș. Zise el dar nu auzii nici-un răspuns așa că mai întrebă odata.Am întrebat dacă e cineva,nu mă face să mă repet. Continuă el,acesta fiind mai dur de data aceasta

....

-Am întrebat dacă e cineva acolo,nu mă face să mă repet.Îl auzii din nou cum o întreabă, dar de data aceasta mult mai serios

"Acum chiar sunt moartă! Mai bine o ascultam pe Dae..dacă e cineva de la castel cu siguranță ma va spune tatei". Gândii MiSun panicată

Fata se decise să tacă și să meargă în liniște pitită pe drumul din spatele tufișelor,poate avea să scape de data asta

Am reușit! Am reușit!...sau poate nu. Își zise ea în gând când observă că drumul a adus-o fix în mijlocul cărării iar acea persoana o putea vedea

"Cât ghinion pot să am..." Gândii ea deranjată

Fata se ridică în picioare pentru că oricum,nu mai avea rost să stea pitită apoi dădu să plece dar simti cum dintr-o dată persoana care o strigase îi prinde mâna și o întoarce cu fața spre el

-Unde crezi că pleci? Și ce cauți la ora asta în pădure? Știai ca asta e propietatea regală? Continuă el să o întrebe dar MiSun nu ii răspunse ci doar tacea și statea cu capul în jos,dacă vorbea avea să îi fie recunoscută vocea și acum chiar nu era un moment bun

Într-un final fata se decise să își ridice capul pentru a vedea persoana care nu o lasă să plece,dar nu puteam vedea mai nimic din cauza că era întuneric și doar lumina lunii lumina puțin pădurea

Când se uită mai atent observă că băiatul are pe braț o eșarfa cu steagul armatei și a regatului,asta însemnând un singur lucru

"Este unul dintre soldati.." Își zise ea în gând

-Îmi pare rău să îți spun dar dacă nu ai de gând sa vorbești te voi face eu să vorbești și cu siguranță nici unul din noi nu vrea asta. Spuse el apoi se uită din nou la fată,aceasta putea observa că baiatul are o expresie care poate băga pe oricine în sperieți

"După ce că am ghinionul de a da de unul dintre soldați mai este și strâmb". Își spuse ea apoi îsi dadu ochii peste cap

Văzând că nu o mai privește nu mai așteptă nici o secundă și îl călcă pe picior cât de tare a putut  apoi o luă la fuga spre castel

"Dacă mi-a văzut fața și mă va recunoaste mâine la întâlnire chiar nu mai am cum să scap basma curată din asta.." Își spuse ea apoi oftă

În schimb,Jimin rămăsese socat,chiar nu îi venea să creadă că cineva la lovit,în special,o fată

- Ce naiba? Eu am vorbit cât se poate de frumos iar ea mă lovește? Asta e prima dată când sunt lovit de o femeie și cu siguranță și ultima. Spuse el nervos

Jimin nu i-a putut vedea fața mai deloc din cauza întunericului,dar a putut observa lanțul pe care îl purta la gât,simplu și scump,asta însemnând că mai mult ca sigur această fată lucrează sau locuiește la castel

"Deci ne vom revedea curând.." Gândii el rânjind apoi își continuă drumul,era destul de tărziu

Capitolul 1
Coming Soon