Burning

Partea 1 fără titlu

Ardeai, ardeai mocnit, ardeai simtind durerea. Nu mai ramane nimic in final, ci doar cenusa. NU mai conteaza cine o strange, nu mai conteaza daca e imprastiata sau nu, nu mai pasa nimanui.Te-ai dus si atat.Nimeni nu a observat cum te topeai zilnic, cum se intalneau doar cu bucati din ce-a mai ramas din tine. Erai ca un vas crapat si nimeni nu era capabil sa te repare. Cine erai? A stiut vreodata cineva? Tu ai stiut?

De cand n-ai mai fost tu insati?

L-ai intalnit si credeai ca va repara tot ce au stricat persoanele de dinaintea lui. N-aveai incredere in nimeni,nici macar in tine, dar in el aveai. Ti-a intrat pe sub piele cu zambetul lui, transformandu-l pe al tau in propriul cosmar. Mureai pe zi ce trece, dar nu observa nimeni, nici macar tu.

Ai permis cuiva sa te distruga din nou, felicitari. Aparent, nu iti invatasei deja lectia si stii cum se zice: Daca nu inveti nimic dintr-o poveste, se va repeta pana vei invata. Lectia era una mai complicata decat credeai tu.

De ce ne lasam doborati? De oameni? De situatii? De iubire? Sau de noi insine? De ce ne limitam la bucurii de moment si nu privim in ansamblu? De ce anume ne lasam orbiti?

Ce anume merita suferinta?

Ai ajuns in acelasi punct din care ai plecat, doar ca esti mai distrusa decat la inceput. Nu mai crezi in oameni, nu mai crezi in iubire, nu mai crezi in TINE. Te-ai pierdut si nu mai e cale de intoarcere. Te inconjori de oameni pentru ca esti constienta ca nu suporti sa stai cu propria-ti persoana. Te urasti. Te urasti pentru ca permiti oamenilor care intra in viata ta sa iti cunoasca slabiciunile si sa profite de ele. Te urasti pentru simplul fapt ca suferi din nou. Cel mai trist e ca nu te cunosti, nu mai stii cine esti, nu c-ai fi stiut vreodata.

Nu vezi ca lasandu-te complesita de sentimente iti faci tie rau, nu vezi cum te afunzi si nu reusesti sa iesi singura de acolo. Nu ceri ajutor, nu iti expui fricile, ci doar arzi mocnit sperand ca va veni candva cineva sa te salveze din fundatura in care te afli.

Totusi, cine crezi ca va veni? De ce nu te salvezi singura? Ce te impiedica?

O fi teama de singuratate, dar slabe sanse. In cazul tau e mai mult de atat, tu esti mai mult de atat. Te-ai ridicat de fiecare data zambind din mlastina, dar de data asta e diferit. Simti ca nu mai ai pentru ce lupta cand tu de fapt ai.

Focul din parul tau accentueaza focul din sufletul tau. Macar ai reusit sa potrivesti ceva. Si totusi, continui sa arzi.

Te prinde bine viata cu tenta de iad. Unii chiar ar spune ca faci parte din peisaj, dar aceea nu esti tu. E cea care a mai ramas. Nu vei mai fi niciodata tu insati.

Cu totii te stiau puternica, vesela, implicata, iubitoare, iar acum esti o simpla epava. Oamenii iti iubeau vechea personalitate. Acum,te evita. Nimeni nu isi doreste tristetea pe care tu o emani.

Acum, degeaba mai zambesti.Pana si zambetul tau are un iz de tristete.

Trec zile si parca simti fericire din nou.Reincepi a fi tu, fata vesela si iubita de cei din jur. A aparut el, diavolul perfect. Te ispiteste, te ademeneste, te face a lui. Atingerile lui ard, tu te topesti usor. Nu vorbiti mult, dar va cunoasteti. Te face sa te simti puternica, il adori. Stii ca te-ai indragostit, dar pana si diavolul traieste in iad. Iadul perfect de aceasta data. Acum nu doar ca faci parte din peisaj. Esti peisajul insuti, peisajul lui. Te admira ca pe o opera de arta, te pretuieste, te picteaza. Stie exact cum sa adauge culoare. Face totul in stilul lui si tu adori asta.

Tresari cand te atinge, tresari cand te priveste. Stii ca e dragoste, dar n-ai mai simtit-o asa pana acum.Pentru tine nu e ceva trecator. Iti permiti sa iubesti din ce in ce mai mult pe zi ce trece.

Stii ca nu e reciproc, stii ca se va termina, dar totusi nu renunti. Te vei arde din nou, in propriul foc. De fapt, in focul vostru.

Iti place sa te pierzi in ochii lui albastri.

6.03.2020

Stam la aceeasi masa, desi nu ne vorbim. Ma privesti si parca incerci sa imi spui ceva,dar tot ce imi zici e ca mi se potriveste culoarea parului. Surazi. Stii ca am iubit, oh fuck, acea poveste. Dupa ceva timp, ma intrebi daca vreau sa plecam de acolo. Accept

Sunt cu tine din nou, dupa atata timp.