-Tu cumvai ai înjurat?Ești în big space?
-Da sunt! Acum răspunde.
-Jung Kook nu mai țipa la mine.
-Cum să nu țip?! Chiar nu înțeleg de ce te-ai supărat așa!
-Nici eu nu înțeleg multe! Poate sunt gelos! Poate la dracu m-am îndrăgostit de tine!
-P-poftim? Mă uit în ochi lui care acum sunt plini de lacrimi.. Nu suport să-l văd plângând..
-T-tu ești îndrăgostit de mine? Întreabă pe un glas tremurat. Vreau să-i răspund dar sunt întrerupt de telefonul meu care sună.
E Yoongi...
Conversație telefonica:
-Da hyung ?
-Sunt eu Jimin..
-Jimin? Ce s-a întâmplat de ce plângi?
-Unghiule Tae.. Cred că l-am supărat foarte tare pe daddy Yoongi.. pentru că m-a lăsat singur..
-Poftim? Cum adică singur?? Jimin începe să plângă și mai tare.
-Cred că m-a părăsit!
-Oh.. Jimin nu spune asta venim imediat la tine ok?
-D-da.
Conversație încheiată:
-Îmbracă-te.
-Ce s-a întâmplat cu Jimin?
-Yoongi l-a lăsat singur. Jk nu mai spune nimic, ci fuge repede în camera lui.
*Skip time*
Bat la ușă iar peste câteva minute un Jimin cu părul ciufulit și cu ochi roși îmi deschide. Imediat ce mă vede mă i-a în brațe.
-Te rog unchiule Tae fă-l pe Yoongi să mă ierte!! N-nu am vrut să-l supăr..
-Jimin haide să ne liniștim și apoi îmi spui tot ce s-a întâmplat da?
După câteva minte de îmbrățisări el s-a mai liniștit.
-Bun, acum crezi că poți să-i spui unchiului Tae tot?
-D-da.. daddy a început să țipe și să spargă chestii.. Am vrut să-l i-au în brațe dar nu m-a lăsat m-a împins..
-Ce? Ești bine?
-Da doar mă doare puțin umărul..
-Aish.. Continuă..
-După ce m-a împins a plecat trântind ușa..
-De când a plecat?
-De 4 ore...
CITEȘTI
Numai noi doi.. /Finalizată
Fanfiction*Little space* -De ce mă iubești? -De ce nu te a-și iubi? Ești prea perfect pentru lumea asta kookie. -Nu sunt perfect Tae.. Am defecte.. -Singurul tău defect este că ești prea perfect. -Te iubesc Kim Taehyung! -Și eu Kim JungKook!
