Capitolul 41

430 38 0
                                    

- Yoongi?

- H-hmm... H-Hoseok?
-De ce nu ezti acasa¿!

-N-nu știu...cât ai băut? De ce nu esti acasă, e deja seară.

Yoongi ridica 3 degete. Asta înseamnă că a consumat 3 sticle.
-Nu vleau sa sa mmeg acasă.

-Yoongi ești nebun cum să bei atâta?! Hai acasă, te rog.

- Hmm... Se ridica și se uita cu ochi de pisicuță la Hoseok

Între timp dacă va întrebați ce se întâmplă cu mașina. Hoseok i-a spus lui Jin să îi ducă mașina acasă la Yoongi.

Hoseok îl luă pe Yoongi de după gât, încercând să-l țină pe picioare, era al naibii de greu.

-Aish să fie ultima dată când bei în halul ăsta

-Pot merge spune Yoongi. Eeee... Apoi Yoongi a început sa plângă în liniște

-Y-Yoonie?...plangi?

-Mmia întrat Ceb a in ohi

-Aish, și tot eu eram ăla copil. Vorbim acasă. Oricum numai avem mult.

Yoongi doar se uita pe fereastra și ii mai cădea câte o lacrima. Era chiar supărat. Dar nu știa motivul

-Yoonie?

-Da?

-De ce plangi?

-N-nu știu.

-Yoonie? Te-am supărat cu ceva? A-ar trebui să p-plec?

Yoongi a început sa plângă și mai tare.

-Yoonie...te iubesc...dar...dar nu știu să-mi exprim sentimentele, dacă mi-ai cere luna de pe cer ți-aș aduceo, doar ca tu să fi fericit, atât îmi doresc*spune și-l îmbrățișează strâns*

-De ce ești așa?

-Așa cum?

-Ca azi dimineață.

-Mie...mi-e frică...

-Am făcut-o deja Hoseok.
-Îți e frica de mine?

-Nu...mi-e frică că te voi pierde. Oricât aș încerca să scap de gândul asta nu pot. Gândul că într-o zi se va termina, cel mai posibil dintr-o cearta stupidă, efectiv mă omoară.

-Încă crezi asta... Ți-am spus și iti voi mai spune: Nu voi iubi pe altcineva decât pe tine. E atât de greu?

-Nu e...dar tu nu te gândești niciodată că voi pleca? Ei bine eu mă gândesc, și nu pot sta liniștit știind că poate chiar se va întâmpla..

Yoongi își lasă capul în jos. Știa ca va fi momentul. Și el se gândea, dar îi făcea poftele lui Hobi încât nu vroia sa zică nimic.  Uneori chiar uita de asta. Hoseok era a 2 a lui dragoste.
Dar poate l-a ținut prea strâns. Yoongi doar a stat acolo nezicand nimic
-Ar trebui să te odihnești.

-H-hai cu mine...

Yoongi vroia sa planga, dar nu o putea face în fata lui Hoseok prea mult.
-B-Bine.

Cei doi se pun în pat, Hobi îmbrățișându-l strâns. Când crezu că Yoongi adormi, începu să plângă silențios. Era sigur că acum a dat-o în bara de tot. Cand de fapt Yoongi nu dormea. Doar a început să-l mângâie pe Hoseok.

-N-nu dormi?...

-Nu.

-Yoonie, am dat-o în bară, așa-i?...

-Nu ai dat-o, doar ai spus ce aveai pe suflet.

-N-nu v-vreau să te p-pierd*spune își își afundă fața în pieptul lui, începând să plângă mai tare*

-Nu ma vei pierde.

Spune Yoongi si ii ridica fata lui Hoseok.

-S-sigur?

-Foarte sigur.

In love with a star // sope Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum