Prolog

12 1 0
                                    

-Poate confirma cineva faptul ca in seara din 1 spre 2 martie va aflati in capela?

 Sangele fierbea in venele adolescentei. Probabil faptul ca se afla in camera aia inchisa si intunecata de 14 ore nu ajuta. Politistul care o interoga parea sa fie la inceput. Nu ii dadea mai mult de 26 de ani si fata lui striga ca duce o viata plictisitoare. Avea camasa patata cu cafea si probabil asta explica faptul ca aceasta primise doar jumatate de cana plina cu lichidul care incerca sa o ajute sa raspunda. Era clar faptul ca cineva urmarea discutia, tipul prea intorcea capul spre peretele stralucitor. Parea ca cere aprobare de fiecare data cand urma sa puna o intrebare. Obervase faptul ca aceste avea o mica dunga dupa urechea dreapta. Putea fi urma unei arsuri, a orice. Omul trecuse prin ceva. Avea un ceas de firma, probabil de trei ori mai scump ca salariul de politist. Pantofii erau noi, dar murdari, probabil il pun sa faca treaba mai dura.

 -Mortul? Nu stiu ce credeti, dar...cam atat e intr-o capela. V-am spus ca am mers singura. Nu gasiti si voi niste camere in zona? Va zic, e posibil sa aiba Pazica! Nebuna a zis anul trecut ca Davis,Dumnezeu sa-l ierte, a inviat si i-a luat supa din frigider.

 Politistul se uita la ea si se gandea daca fata il lua in serios. Era mai greu de interogat ca barbatul de la 14 care a fost anchetat in cazul pisicii disparute. Cazul era grav, mai ales din cauza mediatizarii in masa, aparand pana si pe postul national. Cei de sus ii presau sa afle odata ce Dumnezeu s-a intamplat, sau sa mascheze, doar sa faca ceva. Bineinteles ca nu ii placea ideea ca ar trebui sa bage un nevinovat in inchisoare. Dar pentru a face asta trebuia sa interogheze niste tanci enervanti si plini de ei. Nu intelegea cum astia erau suspecti, dar trebuia sa gaseasca el o cale. Abia astepta sa mearga acasa si sa isi bage uniforma in masina de spalat. Mirosea ca un automat de cafea si nu ii placea deloc asta. Era impotriva viciilor si a oricarui tip de dependenta.

 Iesise din camera si in calea lui aparuse Cristea. Era sigur ca va comenta sau ca il va forta sa ii aduca ceva de la magazinul de la colt. Toti il fortau sa faca ceva. Nu o sa uite nicioada cum a fost prima zi. O harababura in birou. Toti voiau cafea si covrigi. Bine, nici nu erau cazuri importante, dar asta nu le dadea voie sa se uite la meci. Andrei era mirat de cum functiona politia locala si nu stia cum sa ordoneze lucrurile. Voia se cheme ceva controlori, sa faca ceva. Si-a dat seama ca nu ar fi mers asa, deci a hotarat sa faca chiar el ordine. Era un novice, nu avea putere, dar o putea castiga daca lucra corect. Deja era in post de 7 luni si a prins trei hoti si a gasit o pisica. Aparuse in ziar dupa ce gasise animalul de suflet al doamnei Popescu. Cine era ca el?

 Printr- o minune, toti se indreptau spre incaperea din vest. Nu intelegea ce se intampla, asa ca a facut tot ce faceau . Un colet ud astepta pe masa principala, lasand o balta de sange in jur. Cristea isi facu cruce. Toti asteptau speriati sa vada continutul. Intre timp, aparu Laura, secretara, cu un teanc de foi spunand ca nimeni nu se atinge pana nu semneaza.

Erau toti imprastiati in jurul mesei si asteptau ca cineva sa ia initiativa, uitandu-se la seful de post. Alin lua un cutit si taiase usor banda cu care era inchisa cutia de carton de la Lays. Momentul in care acesta desfacu cutia era accentuat prin expresia barbatului. Avea o fata ingrozita si deja Cristea isi baga si el capul sa vada de ce Dumnezeu s-a panicat si asta. Toti asteptau ingroziti sa afle ce e acolo, o liniste mortuala care dainuia incaperea a fost intrerupta de plansul lui Cristea.

 Aiii, sa-mi bag. Asta e treaba diavolului. Pfiu, Satana!

  Andrei isi puse rapid manusile si isi facu curaj sa deschida cutia misterioasa. O mana plina de sange zacea intre cateva crengute de stejar. Se observa ca nu aveau nici o legatura, mana taiata era curata si nu prezenta nici un fel de substanta organica care ar fi putut coincide cu vreo padure. Mana apartinea sigur unei tinere, maxim 25 ani, degete lungi, ingrijite, unghiile erau date cu un lac incolor, care nu era afectat, deci cel mai probabil nu a fost tarata. Urma unui inel era clar pe degetul mijlociu. Furt nu era. Criminalul avea grija sa ne trasmita ca a fost mai mult de atat. Gelozie? Ura? Invidie? Crengutele de stejar erau taiate cu grija, nu erau rupte. Oricine a facut asta a avut grija de tot. O sa fie un caz greu.

  Un gand ii fulgerera prin cap. Daca era Camelia Nedelcu? Tanara disparuta acum 4 zile, in prima zi a lunii martie? Un caz suspect de rapire, se gandeau deja la celebra retea de trafic de organe care dainuia in suburbiile orasului, sau chiar la colegii adolescentei care concurau impotriva ei pentru postul de redactor al revistei liceului. Tocmai o interogase pe Magdalena, sarcastica si, totusi, inocenta. Fata parea intrata in rahat, dar nu avea nici o legatura cu asta. Andrei baga mana in foc ca fata cu nume de sfanta ori avea un iubit neacceptat de parinti ori se ocupa cu transferul de substante ilegale. Voia sa fie sigura ca toti stiu ca are o voce puternica si ca este sigura pe orice ar face. Acelasi lucru il puteau afirma si in cazul Cameliei, copilul minune. Implicarea in voluntariat si activitati caritabile ingreunau vestea disparitiei acesteia. Copilul minune nu cauza probleme si era mereu la locul ei. Dar ce nu stia nimeni era ca cele doua pareau a fi apropiate si ca Magdalena era ingrozita de asa zisa disparitie brusca a fetei.

  Intre timp, Laura il improspata pe Cristea cu apa sfintita, iar Alin deja sunase pentru recoltarea de probe si investigarea mainii aparute de nicaieri. Toti agentii se uitau socati la cutia uda. De cand erau politisti nu avusera asemenea caz. Nici cei de dinaintea lor. Laura a pus la loc sticluta sfanta si se gandea la cazul Elodiei. Da, era ingrozitor, dar... nu aparuse o mana. Deja lua in calcul sa intre in concediu medical pe o cauza necunoscuta, incepu sa i se faca frica. Daca o sa intre in legatura cu vreun criminal? 

                           Finalul unuia dintre ei era aproape.

Un puzzle complicatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum