Vol 1. În brațele unui asasin!

~ Capitolul 4 ~

Cap. 4." De ce mă privești așa? "

"Nu putem să învățăm ce este iubirea decât prin iubire."

Iris Murdock

În brațele unui asasin!

~ Serai Black ~

Îmi simțeam corpul din ce în ce mai amorțit, capul îmi bubuia iar mâinile îmi era legate în continuare fiind incapabilă să mă întind așa cum mi-aș fii dorit, ochii îi aveam încă închiși, iar aerul cald din mașină îmi făcea pielea de găină, îmi țineam capul în continuare rezemat de geam încercând parcă să mă trezesc la realitatea și meditând la situația în care mă aflu, sperând din tot sufletul că odată ce voi deschide ochii mă voi trezi în patul meu, cu pijamale mele pufoase și că acest coșmar avea să se termine odată pentru totdeauna și că viața mea va fii ca înainte.

Însă știam că acest lucru e imposibil și că realitatea este alta decât cea pe care mi-aș fii dorit să fie. Dacă înainte îmi doream oarecum o astfel de aventură și o astfel de situație acum tot ce îmi doresc e să se termine cât mai repede și că viața mea avea să se reîntoarcă la normal.

Mă fâțâiam ca un copilaș fără stare în scaunul ăsta al dracului de inconfortabil, încercând să găsesc o poziție mai comodă pentru a mai dormi, cel puțin până aveam să ajungem la destinație.

Liniștea ce se afla în mașină era relaxantă dar și deranjantă pentru mine, tot ce se auzea era sunetul slab a mașini și respirațile controlate a le lui Cinan.

Mi-am deschis încet ochii doar pentru a mă putea obișnui cu lumina mult prea puternică provenită de la razele soarelui care intrau pe geamul mașini, mi-am ridicat capul de pe geam pentru a mă dezmorți, iar dintr-un impuls pe moment pe care nu știu de unde mi-a venit mi-am întorc capul spre Cinan care era în continuare atent la drum și oarecum gânditor.