Stăteam cu capul sub apă, adeseori, testându-mi rezistența.
Acum, însă, încercam să rezist, în timp ce mâna lui mă ținea acolo cu toată forța sa.
2020. Toate drepturile rezervate.
„De unde știai despre soțul meu? Și unde mi-ai văzut fața?"
.
.
.
„De ce nu-mi răspunzi???"
.
.
.
„N-are nicio importanță. Îți dorești să scapi de el sau nu?"
„Nu pot avea încredere în tine. Habar n-am cine ești tu."
„Vrei să afli?"
...
„Cum?"
„Ieși la balcon."
„Acum?"
„Ma gândeam că de Crăciun. Să dăm cu artificii. Acum!"
„Mă vezi?"
„Da."
„Ei bine, acum știi cine sunt."
„Asta nu-i ca și cum îmi garantează ceva."
„Atunci ce ți-ar garanta?"
„Spune-mi ceva despre el ce nici eu nu știu..."
„Te înșală. Asta știai?"
„Bănuiam..."
„Are un copil de 5 ani."
...
„A omorât mai multe persoane decât poți tu număra pe degete."
...
„Mai știi ceva de mama ta?"
„Cum adică?"
„Când ai fost ultima oară la ea?"
„S-a întâmplat ceva cu ea?"
„Cred că ar trebui să afli singură."
„Nu pot merge să o vizitez. Nu mă lasă."
„Ți-am zis... Te pot ajuta."
„De ce? De ce ai face asta?"
„O să-ți spun la momentul potrivit."
„Și eu ar trebui să merg pur și simplu pe mâna ta?"
„Nu mi se pare că ai de ales."
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Povestea nu va fi compusă din astfel de convorbiri prin mesaj text. Ele au fost postate la început cu un scop. O voi scrie din perspectiva ei și a lui. Cred. Așa am de gând acum. :))
