Femei. Bărbați. Oameni oarecare. Toți adunați într-un singur loc, dezdrăbălându-se până la epuizare. Iar eu mă aflam în mijlocul lor, de fapt pe margine la o masă, savurând un suc, care după spusele uneia dintre prietenele mele, ar trebui să fie ilegal într-un club.
Club. Uram cluburile, uram alcoolul şi sudoare tinerilor care se frecau unii de alții numind ăsta dans. Nu era dans, era un fel de preludiu. Iar ce urma după, nu m-a interesat niciodată, tinerii din ziua de azi pot fi foarte imprevizibili.
Am sorbit încă o gură din sucul meu şi mi-am tras rochița mai în jos. Încă eram uimită de faptul că acceptasem să o port, nu era deloc genul meu de vestimentație. Dar Georgia insistase aproape toată ziua să o port, la fel cum insistase și să fiu prezentă în iadul ăsta. Iar când Georgia îşi pune ceva-n minte, mereu se întâmplă. Câteodată ajunge să mă sperie cu acea flacără ambițioasă şi determinată din privirea ei. Mereu reuşesc să-i fac față, dar acum am cedat din cauza faptului că e ziua ei şi-n curând îşi va muta fundul fabulos într-un alt oraş, pentru o slujbă mai bună. Asta e ultima mea escapadă cu ea, pentru că mult prea curând nu ne vom mai revedea.
Privirea îmi cade pe ea şi tipul cu mult mai tânăr pe care l-a agățat astă seară. Parcă e un magnet pentru bărbați. Toți par să roiască în jurul ei şi-n fiecare săptămână scoate un alt tip din joben. O invidiez câteodată, eu abia dacă pot vorbi cu un bărbat. Şi nu pentru că aş avea vreun blocaj când în fața mea apare minunea, ci pentru că majoritatea mă scârbesc şi îi expediez imediat fără prea multe cuvinte implicate.
Mi-am rotit iarăşi privirea, ca să-i zăresc pe Josh şi Patricia, îmbrăţişaţi, dansând pe o melodie lentă, deşi muzica care răsuna în boxe era zgomotoasă şi săltăreaţă. Ei sunt dovada că iubirea adevărată chiar există. Deşi Georgia este de altă părere, cum că e pură coincidenţă, se cunosc de când erau mici. Dar eu cred că este doar invidioasă.
Am oftat tristă. Păreau atât de fericiţi, de fapt nu păreau, chiar erau, pe când eu mă aflam singură la o masă, cu un pahar de suc în faţă. Am nevoie de un martini.
Mi-am tras rochia, extrem de strânsă, mai în jos, încercând să-mi protejez demnitatea. Ochii mi se plimbau pe corpul meu aproape dezgolit şi m-am decis că mai bine ar fi să-mi iau paltonul pe mine. Mai bine mor de cald, decât să defilez cu această rochie printre toţi bărbaţii ăştia în călduri.
Mulţumită, m-am deplasat către bar, dar în loc de martini, m-am trezit cu un whiskey. Nu că aș ști cumva care este diferența sau ce gust au, pur și simplu am urmat sfatul generos al barman-ului. Şi am băut, am băut, până aproape am uitat cum mă cheamă.
— Nu pot să cred că ai băut. Îmi spuse Georgia entuziasmată. Ea chiar era fericită, fericită că în sfârşit am ieşit din bula mea. Tu chiar ai dat otrava asta pe gât. Aşa o numeam eu, otravă. Şi chiar era, gâtul meu săracul era în flăcări. Acum pot să plec fericită.
— Căcaturi se-ntâmplă mereu. Alcoolul chiar avea un efect ciudat asupra mea, pentru că altfel n-aş rosti cuvântul "căcaturi".
Georgia se amuza copios pe seama mea. Râdea cu atâta poftă, încât am început şi eu să râd. Nu ştiu exact de ce râdeam, dar parcă totul devenise amuzant. Chiar şi paharul gol de pe masă, chiar şi luminiţele jucăuşe.
În ciuda faptului că simțeam cum totul în jurul meu se învârte, cu excepția mea, mi-am ridicat corpul amorțit de pe scaun și m-am îndreptat către baie. Aveam o nevoie urgentă ce necesita toată atenția mea.
