Totul a început cu un simplu zâmbet,un băiat cu ochii caprui avea sa devină cel mai probabil dragostea vieții mele.Nu,nu vreau să cred ca oamenii se întalnesc întâmplator.Oamenii se întalnesc pentru că au nevoie unul de altul.O zi de toamna avea să mă invețe ce e dragostea.Pot spune că dragostea nu
este un târg,te iubesc pentru că mă iubesti,dragostea este o certitudine,te iubesc pentru că te iubesc.Iubirea nu e doar un zâmbet,nu e doar o floare ,iubirea e un suflet rănit si apoi vindecat de altul.Îmi doream atât de mult să fie al meu încat as fii luptat si cu cea mai mare rivală a mea pentru el.Nu-mi păsa dacă el mă iubește sau nu,când mintea îți stă doar la el,nu mai ai scăpare,devine binele ce-ți face rău,e un rău de care nu poți scăpa ,dar nici nu vrei,pentru că știi că s-ar putea să nu mai simti niciodata asta pentru nimeni!
