Jennie pov.
Știu ca era prea frumos ca toate sa ne găsim "perechea" in voi,dar totuși când ma gândesc...zâmbesc,plang....plang și zâmbesc ...
Câteodată îmi place sa "cobor",sa te văd,sa ți zâmbesc pe ascuns,sa ți șoptesc de fiecare data "TE IUBESC!",știind ca nu ma auzi...
Stau noapte și ii promit inimii mele ca azi nu o va mai durea,ii zâmbesc,dar se prinde repede ca o mint....
Îmi închid ochii și îmi închipui ca pot sa alerg spre tine,sa stau cu fața pe pieptul pe care am plâns sau am râs...știu ca nu mai e posibil...dar totuși...ma simt bine așa,departe de tine...
Mint...pana și mie îmi e greu sa fiu "puternica"...sa ma port precum un erou...
O dau in bara de fiecare data...greșesc,nu mi place...înainte eram nervoasa,voiam ca totul sa mi iasă bine...și acum...îmi doresc doar ca greșelile mele sa nu aibe consecințe,sa știu ca pot zâmbi chiar dacă nu e bine...
Ciudat cum destinul m a păcălit,greșeala mea a fost sa cer mai mult din aceasta minciuna...o minciuna mai dulce decât zaharul....o minciuna de care am fost dependentă,îmi făcea bine,îmi era bine sa trăiesc intr o minciuna...
Am rămas acolo sus,pentru a ți șopti ca acesta este sfârșitul meu trist și in același timp fericit,fericit din punctul de vedere al unei persoane care și a pansat inima in mii de bandaje și chiar și așa nu ma mai doare...continui sa ma uit la tine,chiar dacă nu ma vezi....
CONTINUI SA MĂ UIT ÎNTR-UN OCEAN DE LACRIMI CU VALURI DE IUBIRE,INTR-O MARE DE CUȚITE CU VAPOARE DE BEZELE,INTR-O INIMA SFÂȘIATA ,CARE ARE ÎNCĂ PUTEREA SĂ ZÂMBEASCĂ....MĂ UIT LA TINE,ATÂT MAI POT FACE...SA MA UIT LA TINE....
~THE END~
