The Hunter

The Beginning

Eu unul am decis sa-mi urmez instinctele animale care imi sunt in gena din ziua in care m-am nascut,m-am decis sa mi le dezvolt,sa le perfectionez,sa devin un vanator care traieste din vanarea propriei specii pentru a supravetuii..

Probabil ca tine de ratiune,dar acest lucru nu este destul de important incat sa-l detaliez,nu sunt nebun,niciodata nu am fost,indiferent de ce crede lumea,chiar daca mereu am fost considerat un ciudat,eu nu mi-am pierdut ideea,din contra am dezvoltat-o in gandurile si cosmarurile mele pana cand am fost suficient de independent incat sa-mi pun ideea in aplicare...Atunci a inceput cosmarul vecinilor si eliberarea mea de toate lucrurile normale si nefolositoare...

Prima oara am vanat o fata de care imi placea,avea pielea alba ca portelanul,parul rosu precum focul si era subtire de parca cineva i-ar fi muscat cineva din ea in fiecare zi ca grasimea sa nu se depuna.

E drept ca intai era destul de linistita,avand in vedere ca ma cunostea,doar ca atunci cand a vazut cutitul pur si simplu a luat-o la fuga,obligandu-ma sa o urmaresc prin padurea deasa.Ii puteam simti frica,disperarea,o puteam vedea dupa cum se impiedica si se ridica iarasi doar ca sa nu moara.

M-am jucat cu ea destul timp,am alergat dupa ea pana a inceput sa oboseasca si a cazut in cele din urma definitiv jos,m-am aplecat spre ea sa ii vad fata,iar ea a inceput sa ma implore sa nu ii fac rau,desigur ca nu aveam de gand sa-i fac rau,cel putin asa trebuia ea sa creada.

Am ajutat-o sa se ridice de jos si i-am zis ca nu vreau sa-i fac rau si ca aveam cutitul in mana pentru ca vazusem un lup prin apropiere si ma temeam ca nu cumva acel lup sa ii faca rau.In cele din urma m-a crezut,a venit cu mine fara sa protesteze mult,pana la urma nu avea de ales,nu stia deloc padurea si exista si pericolul de a fi mancata sau atacata de vreun animal.

Odata ajunsa intr-un loc public a vrut sa plece,sa scape de mine,dar nu i-a iesit,caci nu apucase sa inventeze o scuza,fiind lovita din spate de o bâtă,lasand-o astfel inconstienta,am prins-o la timp ca lumea sa nu se agite prea mult si am plecat cu ea fara sa mai dau explicatii in legatura cu cine ar fi putut-o lovi sau ce i s-a intamplat.

Odata ajuns la masina mea am pus-o in portbagaj si am condus pana la un pod destul de vechi,la marginea orasului.Am luat-o din portobagaj si am aruncat-o in apa rece,trezind-o brusc.Aproape ca se inecase din cauza socului,dar asta era si ideea,vroiam ca ea sa aiba destula apa in plamani incat sa para ca s-a sinucis.

Nu intelegea ce se intampla asa ca am scos-o din apa si fara sa ma gandesc prea mult am injunghiat-o de mai multe ori pana cand camasa ei alba era plina de sange,apoi am aruncat-o in apa,dar avand grija ca curentii apei sa o duca suficient de departe incat sa fie devorata de pesti pana cand politia o va gasii.

Asta era doar inceputul,in curand voi scapa de rasa aceasta umana,apoi ma voi sinucide,astfel voi scapa natura de aceasta rasa impura si inutila numita om.