Capitolul 2

7 0 2
                                    

Ma trezesc din cauza alarmei  si nu pot sa-mi dau seama de cele intamplate aseara.Cine o fi tipul de aseara...deodata tresar  din pat amintindu mi  ca azi nu e sambata  si ca  e joi si am ore, plus prieteni mei sunt la spital.Alerg spre dulap imi iau o pereche de blugi pe mine si un tricoul,ghiozdanul in care imi bag  caiete care imi sunt la indemana.Alerg pe scari si ma incalt cu o pereche de tenesi si fugin pe usa.Inchid usa si ma indrept spre liceu.Dupa 20 de minute intru in liceu si ma indrept spre clasa.Bat la usa si intru.Deja profa de chimie preda.Mi am cerut scuze de intraziere si profesoara mi a facut semn sa trec la locul meu. Privirile colegilor erau ațintiti spre mine.Imi scot un caiet si ma apuc de scris.Gandul imi fuge la acel barbat de asera.Cine este,de unde are numarul meu si ce vrea... Deodata imi aud subconștientul care zice ca vrea sa profite ca orice barbat. Trebuie sa am grija sa nu îi cad in capcana.Deodata sunt readusa cu picioarele pe pamant de clopoțel. Ma ridic din banca si ma indrept spre iesire dar o mana ma prinde de brat si ma intoarece inapoi.
  -Lunna... am auzit ce s a intamplat aseara cu Eva.. si ceilalti.. sper sa se faca bine si sa iti revii cu picioarele pe pamant,azi toata ora ai fost ganditoare.

-Sper si eu sa se faca bine.spun oftand.

-Bine Lunna,ai grija de tine,scumpo!

-O sa am doamnă Smith!spun asta apoi plec.

Ies afara din clasa si ma pun pe o banca.Nu puteam sa mi dau seama ce ii s a intamplat  Evei.De ce trebuia sa ii se intample asta?Ce ce Evei? Azi dupa ore trebuie sa ma duc sa o vad,sa-i vad si pe Cole si Matt.Apoi ma uit la ceas si vad ca mai sunt 2 minute si se suna.Ma hotarasc sa ma ridic dupa banca si ma intrept spre clasa.Orele se sfarsesc rapid.Spitalul se afla in partea opusa,asa ca ma grabesc putin.
Ajunsa acolo,intreb o asistentă  unde se afla camera Evei. Urc pana la etaju 3 si d au de camera 21.Intru,si o vad pe Eva..este in coma.Ma asez lânga ea si incep sa plâng.

-Eva..te rog trezește te,stiu ca esti puternică si stiu ca ma auzi,Eva trezeste te .. nu poti pleca asa repede,te stiu de la gradinita,mereu ai fost lânga mine,vreau sa fii si acum.

-O sa fie bine,spune o asistenta ce tocmai intrase in camera.

-Si daca nu o sa fi?

-O sa trebuiasca sa treci peste..

-Trebuie sa o ajutati,va rog, este prietena mea cea mai buna,imi este ca o soră...nu o pot lasa sa moara.

-Domnisoara... totul depinde de ea.Dar vreau sa va anunt ca cei doi baieți s au trezit.

-Serios? Trebuie sa vorbesc cu ei neapărat!!

Ies din încăpere  si ma intrept spre camera băietilor,intru si îi văd pe fiecare  stand in pat si vorbind.

-Lunna...ce cauti aici? A zis Matt confuz.

-Am venit sa vad ce faceti,si sa stiu daca totul este bine,spun asta luându l pe Matt in brate.

-Acum suntem bine,Eva cum se simte?

-Matt...Eva este in comă..

-Stai,ce?

-Da,Matt...

-Heii,Lunna,nu plânge totul o sa fie in regula.

-Si daca nu o sa fie Matt,ce se intâmpla?

-Normal ca o sa fie,Lunna,stim cu totii cât de puternica este Eva.

-Intradevăr..Dar cum s a intaplat asta?

-Lunna,nu prea imi aduc bine aminte,far stiu ca bineva a vrut sa ne omoare aseara.O masina a dat peste noi.

-Ce?

-Da Lunna,nu stiu cine a fost,sau ce a vrut de la noi,dar cu siguranta a vrut sa ne omoare.

-Matt,cred ca ti se pare..adica ce om ar putea sa faca asta?

-Nu stiu Lunna,dar spun adevărul.

-Bine Matt,cred ca ar trebui sa plec,este deja foarte târziu si mama o sa se ingrijoreze in lipsa mea.

-Bine Lunna,ai grija!

-O sa am Matt!

-La revedere Cole!

-La revedere Lunita!

Ies din spital si  simt frigul s a lasat asa ca maresc pasul ajungând mai repede acasa.Deschid usa si aud televizorul apris.Cand ajung o vad pe mama pe fotoliu cu 2 sticle de whiskey.Ma asteptam sa o gasesc asa, s a apucat de baut de cand tata a murit acum 4 ani.
Nu ne au ajuns bani sa pot sa o duc la dezalcolizare.. imi pare foarte rau pentru ea.Decat pe ea o mai am alaturi,si nu stiu ce m as face fara ea,chiar daca mai mereu o i a pe ulei.

-Mama,ce faci...mi ai promis ca nu mai bei...

-A baut doar putin ...Lunna,stai linistita.

-Mama arați in ultimul hal!

-Daca ai tace si tu ar fi perfect,am o durere de cap si tu ma tachinezi in truna.

-Te doare de la bautura,mamă!

-Ba nu Lunna,tu imi cauzezi durerea.

-Mamă ar fi mai bine sa mergi sa te bagi in pat si sa dormi si mâine dimineața mai vorbim.

-Hai Lunna,nu sunt copil mic sa mi spui  ce sa fac.

-Eu cred ca ar trebui sa ma asculti mama,stii ca nu iti vreau raul.

-Lunna,fugi si joaca te cu papusile,inca esti un copil.

-Mama...

-Lunna,misca te in camera ta!

Plec cu nervi intinsi la maxim.Asa face de fiecare data.Ma trântesc in pat si ma bag la un film.Telefonul ma anunta ca am primit o notificare,ma intind dupa telefon sa vad de la cine e.

-Iubițico,trebuie sa o asculti mai mult pe mami! Ai văzut ca te a trimis imediat in camera daca nu ai ascultat o!

-Omule ce vrei de la viata mea? Chiar te rog sa mă lasi in pace! Nu vreau sa ajungem la politie ca ma imi incalci intimitatea să fie clar!

-Hai păpușa,recunoaste ca iti place cand fac asta.Am văzut stralucirea din ochii tai cand ai vorbit cu mine.Nu mai fa pe dura,esti doar o copila,oricine poate sa faca ce vrea din tine. Decat sa fie un fraier mai bine lasa ma pe mine.

-Ce vrei de la mine?

-Hmmm...pai .. PE TINE!

-Cred ca ai băut prea mult,zic sa te bagi la somn!

-Nu am mai pus alcool in gura din seara  in care te am vazut,dar recunosc ca te as savura  ca pe cel mai scump cocktail,dulceața.

-Vreau doar sa mă lasi in pace,nu ti cer imposibilul.

-Ba chiar ai facut o!

Inchid telefonul si l arunc undeva prin pat si ma concentrez din nou la film.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 09, 2020 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

// Doar a ta //Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum