●După acea seară Alb,a plecat din Pădurea Oglinzilor parăsind tarâmul fermecat,îndreptandu-se către Scoția.
●Au trecut trei ani de la moartea lui Negru.In decursul acestor ani Alb a rămas in lumea muritorilor,la conacul matușii sale Morfidia,din Scoția.
●Dimineața de 5 iulie.O zi ploiasă și posomorată.Alb privea pe geam gradina matușii cu flori de matragună.Avea ochii înlacrimați.
Din colțul întunecat al camerei,un fum negru se ridică.Isi face apriția matușa Morfidia.O văduvă sobră,cu fața palidă,înaltă care avea ochii asemanatori cu ai unei vipere.
Se îndreaptă spre Alb:
-Draga mea nu mai plange!
Alb tresare si se întorce speriată.
-Matușă?Cănd ai intrat aici?
-Asta nu este important în momentul de față și tu draga mea nepoată!De trei ani nu ai ieșit din acest conac,ai zile în care plagi încontinuu in care nu mănânci.Știu ca moartea surorii tale te-a afectat foarte tare si că suferi dar nu o sa permit sa te distrugi singură!
Alb tace.Morfidia se îndreapta către ia si o strânge in brațe.
-Tăcerea ta,draga mea nepoata,îmi trezește ganduri întunecate.
-Matușă!Alb izbucneste din noi in plâns.Este vina mea!
●Dialogul celor două a fost întrerupt de un bocănit puternic in usă.Era Zea,slujnica de încredere a Morfidiei.Zea era o nimfă,o faptură cu pielea palidă,ochii cristalini si un glas foarte subilm,însă era foarte vicleană.
-Stapână?Stapână?
-Da Zea?Ce s-a întâmplat?
-Sora dumneavtră,Morfea si Lady Belina vă astepată jos.
-O să cobor imediat!
Morfidia se ridică si se îndreaptă spre usă.Înainte de a ieși din camera se întoarce către Alb si îi spune că o asteptă jos.
●Alb își sterge lacrimile și se aranjează pentru a coborâ.Deschide ușa camerei si se îndreaptă spre parter.Coborând scările observă o față cunoscută care îi inspiră un sentiment neplăcut.
-Draga mea nepoată,de cand sora mea Morfidia mi-a spus ca esti aici am vrut neaparat sa te vad.Dar vad ca sora ta lipseste!
-Negru a...
Alb este întreruptă de Morfidia.
-Morfea,Negru a ramas în tarâmul magic!
Înainte ca Alb să spunală ceva,Morfea o prezinta pe Lady Belina,o zână a iluziei.Alb realizează imediat de ce fața Belinei i se parea cunoscută.Belina in urmă cu 10 ani a fost prezentă la ceremonia purificarii vrăjitoarelor gemene Lună si Soare.Belina a fost cea care otravise apa din care trebuiau sa bea cele doua surori cu,,lacrimi de om,, singura metoda pin care poți omorî ființele magice.Inainte ca cele doua sa bea din apa otrvită,nestematele lor protective au fost scufundate în apă.Apa si-a schimbat culoarea dând de ințels ca a fost otravită.
●Alb știa ca Belina este vinovata deoarece era singura care avea acces la camera unde avea loc ceremonia.Dar nu o putea învinui.
__Fețe din trecut apar in momente foarte dureroase deschizând răni vechi.__
