2

68 3 3
                                    

La naiba, Marcus. Sa inteleg ca antrenamentele lui incep de acum.

-Marcussssss! Tip eu de sus, dar se pare ca nu ma aude.

N-am chef de inca o suta de scari, dar trebuie sa cobor. Ajung jos fara sa spun nimic, doar il privesc cum sta asezat pe canapea cu ochii in tavan. E atat de frumos.

-Mai ai de gand sa ma intrebi unde-ti cheile sau ai de gand sa ma privesti non-stop? ma intreaba el

-Citesti cumva ganduri? intreb chicotind.

-Nu, dar stiam de ce te-ai intors. Apropo, nu mai tipa in casa pentru ca n-am sa-ti raspund.

Ce ? Glumeste? Baiatului asta ii place sa ma tortureze.

-Vin eu sa-ti descui , bineinteles, daca mai poti urca, vad ca dupa cateva scari deja ai obosit.

-As cam avea nevoie de ajutor. spun eu

Atunci el se ridica dupa canapea si ma ia in brate , stil mireasa si urca cu mine la etaj. Eu abia ma tar singura, se vede ca e antrenat.

Ajungem in fata camerei si ma lasa jos. Scoate cheile din buzunar si descuie usa. Totul era atat de aranjat. Patul intr-un colt al camerei, o camera destul de mare.

-De ce sunt doua usi? Intreb eu.

-Deschide-o si vei vedea.

Deschid usa si vad un dressing extrem de mare. In cea mai mare parte erau haine de sport, jos vreo zece perechi se adidasi. In dreapta dulapului, ma vad o usa. Asa ca o deschid. Privirea mea era destul de uimita. Cateva rochii, blugi , tricouri exact pe stilul meu. In interiorul acestuia, mai vad o usa, o deschid si observ machiajuri, multe. Baiatul asta chiar a cumparat atatea pentru mine?

-Vezi ca mai e o usa, tipa el din camera la mine.

Deschid si urmatoarea si intru intr-o baie. Destul de aranjata, mare, imi place. De acolo inca o usa. Baiatul asta glumeste?

-Nu ai voie in ultima usa! vocea lui se face iar auzita.

-De ce? strig eu.

-Pentru ca nu ai, acum intoarce-te in camera.

Ma intorc si-l iau in brate , multumindu-i.

-Acum, e 21:45. Pregateste-te de somn . La 20:00 sa fi in pat.

-La 20:00? Glumesti? Ti se pare ca arat ca o gaina?

-Daca e nevoie, te pot striga asa. Acum pregaste-te , maine la 4:00 esti in picioare. Apropo, da-mi telefonul.

Ma incrunt putin si intreb:

-De ce?

-Pentru ca nu va fi nevoie sa stai noaptea pe el. Il vei primi dupa antrenamente.

Putin iritata ii dau telefon si ma indrept spre baie. Nu prea pot dormi, dar voi incerca.

*

Dimineata

Ceasul suna , dar nu am chef de el, nu vreau sa ma trezesc. Nu acum. Mai stau cinci minute.
Asa ca opresc ceasul si pasesc din nou in lumea viselor. Pana cand ma trezesc uda toata. E asa de rece apa.

-Ce dracu' a fost asta?! intreb nervoasa

-E 4:04 , trebuia sa fi treaza. Acum trezeste-te.

Injur eu in gand si ma iau sa fac curat. La dracu' , patul e fleasca. Unde voi dormi la noapte? Pe jos? Sper sa se usuce.

-Gata, e si zece , spala-te pe ochi, dus, imbracarea si orice mai faci tu.

-Dar nu am timp, ma smiorcai eu.

-Daca te plangi, normal ca nu ai timp. Acum misca.

Ma duc si ma pregatesc, fac un dus de trei minute, ma imbrac in cinci minute cu o pereche de pantaloni de trening gri si o bustiera. In cele doua minute ramase imi prind parul.

-Masa e gata, tipa el la mine.

Sper sa termin mai repede ca sa ma pot machia. Asa ca infulec cat de repede pot.

-Asa mananci tu ca o purcea, sau mai vrei timp?

-Vreau sa ma machiez, raspund eu cum pot.

-Calmeaza-te , la 5:00 mergem la alergat.

-Dar ai spus la 4:30 .

-Stiu, dar nu poti alerga cu burta plina. Asa ca 30 de minute vorbim si bem o cafea.

Am zambit multumita. La 4:28 am terminat de mancat si am urcat sus. M-am spalat din nou pe dinti si am mers la machiaj. La 4:35 coboram jos.

-Scuze ca am intarzit. spun eu.

-Era de asteptat, fumezi?

-Da.

-Bine, hai pe balcon.

Mergem pe balcon impreuna, iar el inchide usa in urma lui. Privelistea e minunata.

-Deci, despre ce voiai sa vorbim? sparg eu linistea.

-Care-i treaba cu fata aceea?

-Ma uraste.

-Ce i-ai facut?

-Nu are importanta. spun eu in timp ce-mi aprind tigara si sorb o gura de cafea.

- Bine, imi spui altadata. Unde-ti sunt parintii?

-Sunt plecati in Franta . Imi trimit bani lunar.

-De ce nu te-au luat si pe tine?

-Nu vreau sa merg, imi place aici.

-Iti place la mine sau iti place in orasul asta? intreaba el chicotind.

-Ambele, desi ar trebui sa ma lasi sa dorm mai mult. Abia e lumina afara.

-Trebuie sa inveti ce e aia disciplina , inainte sa poti face ceva.

-Bine, bine. De ce ai vrut sa ma antrenezi?

-Vad potential in tine, esti o fata buna, nu meriti ce ti se intampla.

-De unde stii cum sunt? Ma cunosti de putin timp.

-Pustoaico, am vazut multe la viata mea. Imi pot da seama de caracterul tau doar privindu-te.

-Cati ani ai?

-Douazeci si doi. Acum e timpul sa mergem. Esti pregatita?

-Da, spun eu in timp ce sorb o ultima gura de cafea.

Coboram jos , iar el isi da tricoul negru jos.

-Ce faci? intreb eu.

-Tu esti in bustiera, eu de ce nu pot sta fara tricou?

Imi dau ochii peste cap si ma intorc, desi, nu prea ma deranjeaza ca e fara tricou. Are un corp bine lucrat si aproape imi curg balutele. Nu-mi vine sa cred ca m-am gandit la asta.

-Hai sa mergem.

-Cat timp vom alerga?

-Timp? Crezi ca fac doar un km ca stai tu o ora? Alergam patru km. Asta ca e prima zi. Daca te mai trezesti tarziu, vei alerga dublu.

-Bine, dar daca ajung moarta acasa, nu e vina mea.

-Stai linistita, vei ajunge intreaga.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 15, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Dragoste cu-n militarUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum