Să-ți plec din inimă? Să mă întruchipez cenusă devenind un singur cuvânt?
Nu știu, nu vreau sa știu sau să-ți fiu, doar un simplu gând la ceas de seară, căci gandul dispare, se pierde departe..în mare.
Cu torțele vieții, calea mi-o luminezi.
Aspru vorbele-ți îmi străpung sufletul.Să fie frumosul ce era doar presupus ori chiar uratul ce mai aproape e expus?
Nu-ți pot spune, graiul e sărac iar vorbele goale, sărmana-mi inimă se modelează asupra faptelor tale.
Străbat pavele sub care se ascund amintiri grele, pășesc într-o lume normală dar cugetul de vânt mi-a fost dus.Nu era o pume normală, căci viața părea sa fie, cu totul paradoxală.
Te uit, te vad, te caut departe la poalele vieții știi să iei un farmec aparte.
Visul-mie să te străbat asemenea unei stele, dorințele mele să-ți fie doar cereri eterne.
Nu plec, nu-ți las sufletul să devină un simplu regret
Te iubesc oare sau e o simpla
chemare?
CITEȘTI
Sa fim acum fericiti sau pe vecie triști?
Short Storygândurile mele vor fi expuse in cartea de față, ce pot spune sper să vă placă 🥰
