Povestea începe așa :
~Iulie 2020~
Clara, o fată de 18 ani dintr-un oraș micuț, proaspăt absolventă de liceu și înscrisă la o facultate de arte este nerăbdătoare să petreacă vara vieții ei. Ea este bunătatea întruchipată , însă poate fi și în alte moduri , asta se stabilește în funcție de persoana cu care interacționează . Caracterul l-a moștenit de la tatăl ei, Cezar Mondo, care este foarte mândru de realizările ficei lui și chiar dacă el și-ar fi dorit ca fica lui să urmeze o facultate de drept sau medicină, e ok cu decizia pe care Clara a luat-o și o susține necondiționat . Frumusețea ei însă este luată din mai multe părți , părul castaniu și ochii căprui deschis spre verzi de la mama acesteia , Elena Mondo, buzele și tenul deschis de la tatăl și restul e de prin partea mătușilor ei. Visul Clarei e să își facă părinții mândri dar totodată să se realizeze în ce domeniu vrea ea. Însă vara asta vrea să se distreze , să aibă parte de niște experiențe frumoase și să se relaxeze după tot stresul pe care l-a acumulat cu finalul clasei, bacul, cursul festiv , banchet și înscrierea la facultate . E conștientă că nu o sa îi fie ușor nici de acum înainte , dar preferă să ia o pauză și cel mai bine pentru planul ei de vară e să se ducă la sora ei în vacanță.
Sora Clarei, Sara are 25 de ani este căsătorită cu Eduard și împreuna au doua fetițe . Ea sta într-un oraș destul de îndepărtat lucru ce nu le permite să se vadă prea des, însă asta nu le împiedica să aibă o relație bună.
Așa că bagajul este făcut , biletul către Rivali este luat mai rămâne doar să își ia la revedere de la părinți , un lucru destul de greu chiar dacă este vorba doar de 3 luni, deoarece părinților le este greu să se despartă și de cealaltă fata a lor , de aici și dorința Clarei de a face facultate în orașul în care stă.
Drumul a fost destul de obositor, deoarece nerăbdarea nu i-a dat voie să închidă ochii, însă într-un final a ajuns iar revederea cu sora ei s-a simțit până la lacrimi.
Sara : -Ce mare ai crescut de când ne-am văzut ultima dată! Îmi pare rău că nu am putut veni la majoratul tău , știi că Eduard e prins mereu cu locul de muncă șiii sper că ți-a plăcut cadoul pe care ți l-am dat , sinceră să fiu el a venit cu ideea( se uită către soțul ei). Mama m-a sunat de foarte multe ori să mă întrebe de tine, cred că telefonul tău e închis, i-am zis ca voi avea grija de tine (râde) , și tata s-a dat la telefon să îmi zică faptul că ești in grija mea ( râde și mai tare). Mă bucur că ești aici! (O imbrățiseaza)Clara: -Sunt la fel de mică și stiu că nu ai putut veni ( știa ca Eduard e mereu ocupat, nu știa ce loc de muncă are, dar Sara ii povestea despre faptul că lucreaza in funcție de cum îl cheamă șeful lui) , iar cadoul a fost super, cel mai frumos cadou . Telefonul meu e închis de doua ore, cred ca am multe apeluri de la ei , și eu mă bucur că sunt aici.
Stau câteva secunde intr-o îmbrățișare, apoi Clara se îndreaptă către Eduard și îl imbratiseaza , relația dintre cei doi e foarte bună deși nu au petrecut prea mult timp împreuna , însă se consideră ca o legătura foarte strânsă.Clara: -Hei Edu ( așa îi mai zice ea), mulțumesc pentru cadou , îl ador!
Eduard: -Hei pitic! Să crești mare, bine ai venit la noi !
Urcă toți în mașină și se îndreaptă către casa lor , care , observa Clara, nu e așa departe de centrul orașului, ba chiar e intr-o zonă frumoasă.
Acasă o așteptau cele două nepoțele Rebeca de 5 ani și Carina de 3 ani , împreuna cu sora lui Eduard care a avut grija de ele. Nu ajung să petreacă prea mult timp cunoscându-se deoarece oboseala își pune amprenta pe majora noastră.
Se duce în camera pe care sora ei i-a pregătit-o astfel încât să se simtă ca acasă, își aseaza bagajul undeva pe lângă dulap ca mâine sa se ocupe de el, se uita pe fereastra și spune : "Clara, asta va fi o vacanta de vara deosebita, simt asta! Noapte bună!"