Cap.2

5 0 0
                                        

Dupa ora de biologie am ieșit în curtea școlii să mai trag niște aer , ma duc la un copac și ma așez în timp ce priveam copii care stăteau în Curtea școlii vorbind anumite subiecte unii dintre ei fumând alți alergând. Întru inapoi in școală și le observ pe Luiza și Celeste vorbind și ma alatur lor. Imediat cum clopoțelul răsuna am intrat înapoi în clasa următoarea ora fiind dirigenție.

După terminarea orelor am ales să merg pe jos până acasă împreună cu Luiza și Celeste, din spate am observat că "Diva " Școlii este în spatele nostru și se îndrepta spre noi.

-Mai, mai, mai!ce-avem noi aici.Spuse Violet, o fată blonda cu ochii negri și adânci și machiata pe toată fața strident.
-Lasă-ne Violet n-avem chef de Jocurile tale stupide. Spune Celeste încercând să o ignore dar se pare că aceasta nu se dă bătută.
-WOW, mica albinuță a prins tupeu, ce dragut!
Aceasta era împreună cu "sclavele" ei care se presupunea ca sunt prietene dar acestea erau doar niște "servitoare" Pentru Violet, erau în aceași clasa cu ea , ea fiind a 10-a iar noi boboace.
-daca ne scuzi , noi avem puțină treaba și suntem pe grabă. Spun eu și ne continuam drumul spre casa.

Când am ajuns în fața casei am observat că bunica nu era acasă, probabil la serviciu chiar dacă e destul de bătrână tot îi place sa muncească pentru a ma putea întreține, imi pare rau pentru ea, trebuie să facă toate astea pentru mine, dar din moment ce am 14 ani trebuie să-mi văd de Școala.

M-am pus să mănânc ceva când deodată aud soneria și ma duc să deschid ușa, am rămas surprinsă să văd cine e la ușă, ce credeți? Era Violet care era în genunchi în fața mea implorânduma să o las să intre, aceasta plângea și am lăsat-o să intre. S-a așezat pe un scaun și a început să plângă în hohote. Neștiind ce se întâmplă m-am dus lângă ea și am încercat să o calmez.
-Umm, esti bine ? Ce S-a întâmplat?
I-am dat un pahar cu apă să se mai liniștească și după i-am spus să se ducă la baie să se spele pe fata deoarece tot rimelul i se întinse pe fața.
-m-multumesc! Imi spune ea cu jumătate de gura și se așează pe scaun .
-imi pare rau ca am venit așa dar chiar nu știam unde să ma duc .
-e ok, dar de unde ai avut adresa mea și de ce ai venit tocmai la mine?
-te văzusem de mai multe ori venind aici și tu ai fost prima persoană care mi-a venit în minte, trebuia să plec cumva din casa aia nu mai suportam!! Imi spune Violet cu lacrimi în ochii , mai avea puțin și o izbucnise iar plânsul dar a încercat să se abțină .
-ce s-a întâmplat de ai venit așa?
-Nu-mi mai suport părinții aveam nevoie să fug de acasă, azi tata să enervat fără motiv pe mine, mai avea puțin și ma omoara , a trebuit să fug.
-e ok, hai gata lasă nu mai plânge.
După câteva momente se linisteste , eu ținând o în brațe chiar dacă știam cât de multe mi-a făcut știam ca nu trebuie să răspundă la fel ca ea așa că am încercat să o liniștesc din a numai plânge.
-de ce faci asta? După câte ti-am făcut tu tot incerci să ma calmez. De ce mai primit în casă?
Ma uit la ea puțin confuză nestiind ce săi răspund și după i-am dat un zâmbet mic.
-pai..., cred ca din instinct. Te-am văzut ca suferi și nu puteam să te las afara în frig să plângi, chiar dacă mi-ai făcut multe probleme nu pot sta cu gândul în a te urâ.
Ea se uita puțin confuză și după izbucnește iar în plâns. Eu neînțelegând ce am spus greșit, cu ce am supărat o, de ce plânge iar.
-de ce plângi iar? Am zis ceva greșit? Ce să întâmplat?
Aceasta își oprește încet lacrimile și ma i-a în brațe, eu neștiind dacă săi răspund sau nu rămaseram uimită de reacția ei la acele vorbe.
-iti multumesc mult pentru tot, iartă-mă te rog pentru tot!
Nu știam ce să răspund ma luat prea direct eram uimită de cuvintele ei. Nu i-am răspuns dar i-am zis să se ducă la baie să se spele pe fața mai bune ca încă era de machiaj. După aceea i-am dat niște discuri demachiante să se șteargă la ochi și niște apă micelară. După asta am observat că avea o cicatrice destul de mare pe obraz.
-ce ai patit la obraz?
-tată mi-a făcut-o, mi-a zis ca sunt un eșec în familie și după ma tăiat cu un cuțit destul de mare pe obrazul drept în urma cu 2 ani  de acea am inceput sa port atat de mult machiaj la Școala și în oraș.
Eu ma uitam la chipul ei, nu înțelegeam de ce lumea zice că e urâtă fără machiaj deoarece era chiar frumoasa, tenul îi era de un alb crem, buzele rozalii și de o mărime normală, ma mir cum de nu avea botox, nasul era unul finut și puțin rotund în vârf dar micuț, era chiar frumoasă. Ea observase ca ma Holbam la ea într-un mod ciudat.
-ai de când să te mai holbezi mult la mine? Stiu ca sunt urâtă dar nici chiar să se holbeze lumea așa la mine.
- Nu nu nu! Doar ma întrebăm de ce oameni spun că esti urâtă fără machiaj  chiar dacă ei nu te-au vazut niciodata fără, de fapt ai niște trăsături perfecte, esti foarte frumoasă să știi.
La spusele mele Violet se rușineaza și își bagă capul între mâini și rămâne acolo pentru câteva momente.

Miranda POV
Însfârșit ies de la muncă și ma îndrept spre casa, ma intreb ce a făcut Kate la testul de la fizică, o să o intreb cand ajung acasa.

După 20 de minute de mers cu autobuzul ajung într-un final acasă și dau să intru pe ușa când o văd pe Kate cu o fată râzând la televizor și uitându-se la faze amuzante cu pisici.
-Da buna ziua !
Kate și acea fată se întoarse spre mine
- buna ziua! Eu sunt Violet, imi pare rau dacă am deranjat venind aici, dacă vreti eu o să plec.
-nu nu , nu ma deranjează dar trebuia să-mi spună Kate ca aduce o prietenă acasă.

Violet POV

Când am auzit "prietena" Am inghetat și nu știam ce să spun , oare Kate chiar ar vrea să fie prietena cu mine după ce i-am facut? Oare ma iertat?

Kate POV
-buna ziua buni! Scuze că nu te-am anunțat dar am uitat complet, stateam și ne uităm la televizor și am mâncat ceva.
-atunci e bine! Nu mai trebuie să fac mâncare.
-auzi buni? Voiam să te intreb dacă Violet poate sta la noi noaptea asta dacă nu te superi.
-da sigur nicio problemă, normal ca  un ma supăr.
-multumesc mult, știți am avut o mică cearta cu părinții mei și nu aș vrea să ma intorc acasă. Spune Violet și un zâmbet mic pe fața
- da sigur dar nu va culcați târziu ca maine aveți școala. A da apropo Kate ce-ai făcut la testul de la fizică?
-pai nu l-am mai dat deoarece diriga a uitat fisele cu subiectele.
-da dar tot ai luat absența!
-la ce te referi?
-nu încerca să ma minți tu pe mine Don'soara, stiu ca te-ai trezit târziu și ai ajuns la a doua oră.
În momentul acela mi-am lăsat capul în pământ și au început să-mi buna o grămadă de ganduri legate de pedeapsa mea .
După aceea am mers în camera mea si i-am dat lui Violet o pijama de a mea si ne-am schimbat ea să dus să se schimbe la baie iar eu în camera. Aveam un pat destul de mare și puteam să dorm și eu și Violet în pat. După ne-am pus în pat eu am mai stat puțin pe telefon vorbind cu Luiza și Celeste, am vorbit ceva timp însă nu le-am spus despre Violet încă.... Dar o să le spun că acum suntem prietene sau așa cred.

Violet POV

Încercăm să adorm dar nu puteam tot eram confuză , oare Kate chiar ma iertat?, oare chiar eram prietene?
- Kate?
-Mhm, ce?
-chiar m-ai iertat pentru ce ti-am făcut?
-Da, de ce nu
-de ce?
-pentru ca mi-am dat seama că nu esti așa rea cum spun alții oameni și în plus mi-am dorit să am o prietenă noua, nu prea am așa mulți în afara de Luiza și Celeste.
-de când timp te știi cu ele ?
-de la 6 ani de când am inceput prima dată Școala, ne-am decis să mergem la același liceu ca să rămanem împreună, ele două sunt ca niște surori pentru mine   și ele sunt sunt singurele mele prietene adevărate, am avut și alți prieteni dar sau dovedit aș bate joc de mine, chiar nu inteleg oameni astia deloc, acum am o prietenă nouă și chiar sper sa uitam de trecut si sa fim prietene bune. Îi spun eu lui Violet și pot observa cum un zâmbet îi luminează fața
-știi chiar nici eu nu prea am avut prieteni, oamenii stateu cu mine doar pentru bani , nu am avut prieteni adevărați în generală și până acum, imi aduc aminte că din clasa 0 până în clasa a 4-a am avut un prieten foarte bun , chema Kiro, era din Japonia dar în clasa a 4-a a plecat iar în Japonia, când am plecat eram ca și distrusă, nu voiam să îl mai văd niciodată plus ca nu imi spusese ca o să plece și ma lasat să aflu de la învățătoare, vorbeam pe telefon foarte des în primele luni dar după vorbeam din ce în ce mai rar și tot așa până când n-am mai vorbit deloc. Dar în fine m-am obisnuit deja să nu am prieteni , în fine hai să ne culcat ca e târziu și mâine avem liceu.
Am stins telefonul și ne-am culcat

Chiar nu stiu ce a fost cu capitolul asta așa lung de 1735 cuvinte .





Povestea Lui KateWhere stories live. Discover now