―O carte-mi ține ades tovărăşie
Şi-a mai rămas pe rândurile ei,
Ca pulberea de soare străvezie,
Lumina unui gând din ochii tăi.
Stau astfel vremea fără s-o mai număr;
Mă-nşeală visul bun și mă gândesc
Că-mi urmărești lectura peste umăr
Şi dacă taci, e pentru că citesc.
- JoinedSeptember 2, 2017
Sign up to join the largest storytelling community
or