JT

Vrei să mă ajuți? Citește te rog și spune ce părere ai, sunt doar 4 capitole. Mulțumesc! 
          
          https://www.wattpad.com/story/406833528?utm_source=android&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create&wp_uname=thestory_AAA

- 021294
           LOL check this meme out @Amren87, so funny hahaha click here to see it ↓:

https://youtu.be/uDBhnj0KMi0?si=UwAVTmZge-AvU23H
          Atunci când te depărtezi de lumea exterioară și înveți că nu trebuie să te bazezi pe cuvântul oamenilor deoarece putini sunt cei care și înfăptuiesc ce grăiesc, abia atunci devi cu adevărat liber.
          Cu cât trece timpul cu atât îți amintești mai mult de tine cel din interior al cărui suflet valorează mai mult decât prezențe bazate pe interese.
          Și liniștea devine cea mai clară oglinda.
          Suntem mai mult decât ce se vede din afară, aveți încredere în voi pentru că dacă voi nu credeți în voi nimeni nu o va face.
          Așa cum bine spune cântecul " Trăiește prin credință, desfa aripile până la capăt înainte să atingi pământul."
          PS: acest mesaj este adresat tuturor nu are un destinatar anume.
          Să aveți spor și pace!
          

https://youtu.be/wdqVwvVgADE?si=xeIkX7M728IQDjsl
          
          Ce suntem? Suntem mii de versiuni într-o singură carcasă,un infinit de trăiri, de căderi și de înălțări.
          Suntem lacrimi, zâmbete, iubire, ură, blândețe, slăbiciune și frumos. Atât timp cât le vom echilibra pe toate putem învinge întunericul din noi.
          Atunci când suntem la pământ descoperim cât suntem de puternici și când ne punem pe un piedestal descoperim cât suntem de slabi.
          Timpul deși de multe ori pare un dușman ne este in esență un aliat atunci când reușim să privim mai departe de ego.
          Am observat că odată ce mai trecem un an în calendarul vieții începem să cernem.
          Cernem oamenii pe care alegem să-i lăsăm în preajma noastră, cernem ceea ce contează cu adevărat și renunțăm la lucruri care deși la prima vedere par strălucitoare sunt mai întunecate decât cea mai neagră noapte.
          Și ce este cel mai important, ușor raționalul preia frâiele sufletului pe care îl ghida până nu demult inima.
          Și continuăm să cernem,iar și iar până nisipul din clepsidra timpului se va sfârși.
          Închizi ușa omului de ieri și te îndrepți cu pași timizi către omul de mâine.
          Pentru că toate poveștile se termina la un moment dat inevitabil. Într-o zi se va termina a mea, și a ta și a multora dintre noi.
          Până atunci să rămânem puternici pentru dragostea data in dar de Dumnezeu. Dragostea este de multe feluri,are atâtea fațete precum un diamant pur. Doar noi o putem șlefui, putem crea sau putem distruge.
          Fiți puternici, fiți răbdători și cel mai important luați câte o învățătură din orice situație prin care treceți.
          Mult spor la creat lumi pline de culoare și dragoste!
          
          PS: Este doar o reflecție după o zi plină de pace și dor de a așterne gânduri.
          Îmi lipsește scrisul însă vă citesc pe voi și când văd că reușiți să dați viața lucrărilor voastre și să vadă lumina tiparului parcă dorul se estompează.
          Felicitări acelora care au reușit!

https://youtu.be/Wjeburhcvww?si=ca3CaK367JmsYR1V
          
          America Boston 1995
          
          “__ Adal e timpul să mergi la somn. Bunica este obosită, gata cu poveștile.
          __ Tată te rog încă cinci minute, am ajuns la Noaptea de cristal.
          __ Dumnezeule, mamă de câte ori ți-am spus că astea nu sunt povești pentru un copil de șapte ani?
          __ Adalwolf dacă nu ne cunoaștem propria istorie există riscul să repetăm aceleași greșeli din trecut.
          Îl văd cum oftează exasperat, aceeași privire ca a tatălui său, aceleași trăsături trase la indigo care m-au bântuit întreaga viață. Nu mi-au dat voie să uit, că a fost, că a respirat, că l-am putut atinge. Doare, și acum după aproape patruzeci și cinci de ani de când l-am pierdut doare cu aceeași intensitate. 
          __ Ascultă-l pe tatăl tău scumpule, recuperăm data viitoare. Dă-i bunicii o îmbrățișare.
          Adal își pune mânuțele în jurul gâtului meu și mă îmbrățișează strâns. În ritmul bătăii inimii lui recunosc prezența bunicului său. Aceeași foame după cunoaștere și dreptate într-o bătaie de inimă rapidă însă și o blândețe adâncă pe care o va descoperi doar cine este destul de priceput.
          Închid ochii și revăd chipul lui Adalwolf. Dacă ar fi putut vedea ce a lăsat moștenire. Dacă ar fi știut care sunt florile războiului. Poate știe…. Poate o să îl revăd curând."
          
          
          POATE ÎN CURÂND;)
          VA URMA....
          

Buna dragilor! Voi retrage două lucrări treptat. Nu cred că le veți simți lipsa neapărat dar să știți de ce nu le puteți vizualiza.
          Seară frumoasă 

https://youtu.be/VQYZ7_S65BY?si=D_zJzSRp5QdnTiCz
          Pas cu pas.

Buna dragilor! După o luptă intensă cu mintea și sufletul meu am decis să mă retrag definitiv de pe platforma și de pe Instagram. Nu cred că o să lipsesc cuiva neapărat însă am vrut să știți de ce nu răspund la mesaje.
          Vă doresc să aveți parte de succes și multă inspirație!

Mulțumesc Andreea. O poți comanda și tu de pe birou.ascultural@gmail.com
          
          Dacă vrei. 

Mi-a dat șah mat @madamescriptor cu ultimul capitol:) Dacă vreți o carte dark romance perfecta luați de aici:)))
          https://www.wattpad.com/story/383550275