Doamne , a trecut atata timp de cand n-am mai scris ceva aici ca aproape uitasem cum se face .
E ciudat cum lăsam lucrurile care ne aduc plăcere si o liniste sufleteasca in favoarea lucrurilor “ must do “ ca si viitor adult , deși la 21 de ani pot spune ca da , din păcate sunt deja in prag .
In ultimele dimineți , mi-am ocupat orele libere , putine si ele cu cititul mesajelor . Sute . Stiu tot ce mi-ati spus , scris . Le-am luat pe toate , le-am ordonat pe categorii si le-am așezat in bibliografturile sufletului meu . Ma voi folosi de ele , de sfaturile voastre . Probabil am pierdut multa lume odata ce capitolele au venit si ele rar , însă cei care ati rămas , cei care inca citiți , si recitiți , sunteți o doza de energie in fiecare dimineata .
Nu pot promite ca voi scrie zilnic , nici măcar săptămânal , însă promit sa nu renunt la ceea ce a rămas aici . Ar fi ca si cum as renunța la copilărie , iar eu nu renunt la nimic , mai ales la ceea ce imi place sa fac .
Am simțit sa scriu acest mesaj deoarece n-am raspuns tuturor, si stiu ca unii dintre voi aveti impresia ca am renunțat , sper ca asa sa va schimb părerea .
Va mulțumesc sincer pentru mesaje , enorm de mult , pentru comentarii , pentru tot ceea ce faceți , fiecare gest micuț , il vad .
