Am tras tare să termin povestea, m-am grăbit să o duc la final acum, cât aveam chef de scris și inspirație. Acum însă, când aud câte o melodie de la el, mă apucă plânsul... Îmi lipsesc...
Sunt nebună? Sau așa se întâmplă când ajungi în punctul în care îți iei rămas bun de la personajele care ți-au ocupat timp și loc în suflet?