Demon3Trey

Mersi pentru că mi-ai votat cartea "Immortal love" !!! 

Probabil multi dintre voi sunteti mirati de faptul ca am inceput sa pun accent mai mult pe religie in cartile mele. Nu incerc sa spal or creier ori sa manipulez. Dar e trist cand,citesc multe carti si chiar sunt genul de persoana care sa citeasca peste 40 de carti pe an, vad ca toti mai ales in mareata lume civilizata vestica  lovesc in religie, promoveaza ateismul si ura de parca sunt calitati si transforma sacrul in profan.  Cum ei vor si isi permit sa scrie asa ceva, vreau si eu sa fac la fel. Dar opusul. Sa prezint personaje care cred, sau se indoiesc, caci oricine a facut-o la un moment dat ca apoi sa realizeze ca totul e real si ca nu trebuie sa mai dispere. Ei refuza prezenta divina dar iti spun ca e okay sa bei cand esti trist, sau sa te sinucizi asistat. Deschideti ochii si vedeti ce promoveaza. Va rog. Ce e gresit sa crezi in bine, intr-un Dumnezeu care te protejeaza? Asta vreau sa fac. Sunt cartile mele si ele reprezinta o parte din viata mea, experientele mele ca individ. Am dreptul si eu la o opinie, fie ca voi fi ori nu bagat in seama. De acum inainte voi scrie si portretiza astfel de personaje ca sa arat totodata si maturilor lumii asteia ca sunt si tineri care inca mai cred. Tineretul nu e tot unul nihilist. Sunt reprezentari de care avem nevoie. In societatea noastra. Sper ca veti intelege mesajul. Credeti sau nu credeti. Nu iau alegerea nimanui din maini. Cum se promoveaza apostazia, se poate promova si spiritualitatea. Asta e punctul meu final de vedere. Sunt crestin, chiar daca unul de proasta calitate. Si nu imi voi schimba parerea. In vreun fel. Nu vreau sa promovez lucruri gresite, ci doar sa le arat intr-o maniera critica. Cu scop educativ. Si sa promovez ceea ce am iubit mereu. Prietenia, loialitatea, umanitatea, imperfectiunea, moralitatea si iubirea. Caci fara ele incetam sa mai fim oameni.

Paste fericit! Hristos a înviat!

De duminica Floriilor ne bucuram de intrarea  Domnului nostru in Ierusalim, care marcheaza inceputul patimirilor Sale Sfinte, dar si inceputul mantuirii noastre. Simt bucurie, afara e asa frumos, sa stii ca acolo sus ai pe cineva care te iubeste mai mult decat orice. Asta e credinta adevarata. Iubire. El este iubire. Si nu ne lasa niciodata singuri. Totul e un mare miracol. Mai ales acum in biserici.

Mersi pentru voturile pe care mi le-ai dat ! 

Tineri de sticla e noua mea carte pe care am decis sa o incep aici. Unde doresc sa imi impartasesc sprijinul si sustinerea pentru cei pierduti. Si care incearca sa se regăsească. Despre asta e vorba in aceasta carte. Si despre multe altele.

Mulțumesc pentru follow! 

Sa aveti cu ocazia inceperii si unui nou an bisericesc o toamna imbelsugata, plina de liniste si de pace. Avem nevoie de armonie cel mai mult acum si intelegere intre oameni. Simt ca aceasta toamna va fi una la fel de frumoasa ca toate cele de dinainte. Nu-i asa @Katherynevhey

Daca simti vreodata ca nimeni nu te intelege, sau cand incerci sa iti gasesti calea pierduta sau nu stii pe ce drum sa o mai apuci, macar incearca in acel ultim ceas sa dai o sansa si credintei. Mergi, vorbeste cu Dumnezeu din bisericile noastre. Poate, acolo, vei afla raspunsurile mult cautate de tine cu atata fervoare draga cititorule.

Nu știu dacă cineva vreodată citește mesajele pe care le las aici in inbox, dar sper ca măcar o persoană să poată auzi...De multe ori incerc să zic ceva, si nu in zadar. Doi tineri au murit recent in tara noastră, si au ales să se sinucidă. Nu judec pe nimeni, dar imi pare rău. Mă doare inima, chiar si sufletul, cand mă gandesc că poate dacă cineva ar fi intervenit, acestia  astăzi ar mai trăi...Aș fi vrut să fiu acolo cand cineva practic a luat foc, iar nimeni nu a făcut ceva. Nu aș fi stat deoparte și l-aș fi lăsat să moară. Poate nu voi fi crezut, dar simt nevoia să spun asta, căci poate și aici sunt oameni, care au astfel de ganduri. Candva, și eu le-am avut. Am dorit la randul meu, să scap de toate, nu intelegeam de ce e totul așa, eram ingrozit de lumea asta. Dar, după am inteles că nu e finalul ori de cate ori uneori noi credem că acela este. Ci doar un obstacol, doar o incercare, doar probleme, cu care trebuie să invatam să trăim și să le suportăm. Să le acceptăm. Chiar și dacă am avea datorii de miliarde, există salvare. Există metode. Chiar și dacă ai senzatia că ești singur, nu e așa. De multe ori nu suntem deloc singuri. Cineva mereu veghează asupra noastră. Nu sunt fanatic, nu sunt vreun om care să tină milioane de predici religioase. Sunt aici să spun insă că atunci cand crezi că nu mai ai nimic, ar trebui, dacă tot ai senzatia că nimic nu mai merge, să incerci să oferi o șansă și religiei. Desi pare amuzant, o stupizenie. Sunt sigur că dacă cineva strigă undeva acolo lui Dumnezeu, să il ajute, va fi ajutat. Eu am fost salvat de religie, de traditie si de eroii noștri din trecut prin sacrificiile lor. Si sunt o persoana modernă și tanara. Ajutor există. Mereu. Vreau ca sa incercam să iubim, să ii ajutăm pe cei in nevoie, să oferim sprijin, să fim acolo pentru aceste persoane. Maine, poti ajunge tu in situatia acelui tanar, să nu mai ai cu ce platii datorii, sa fii bolnav... Atunci tu ce vei face? Religia si iubirea, acestea două sunt calea.