Probabil multi dintre voi sunteti mirati de faptul ca am inceput sa pun accent mai mult pe religie in cartile mele. Nu incerc sa spal or creier ori sa manipulez. Dar e trist cand,citesc multe carti si chiar sunt genul de persoana care sa citeasca peste 40 de carti pe an, vad ca toti mai ales in mareata lume civilizata vestica lovesc in religie, promoveaza ateismul si ura de parca sunt calitati si transforma sacrul in profan. Cum ei vor si isi permit sa scrie asa ceva, vreau si eu sa fac la fel. Dar opusul. Sa prezint personaje care cred, sau se indoiesc, caci oricine a facut-o la un moment dat ca apoi sa realizeze ca totul e real si ca nu trebuie sa mai dispere. Ei refuza prezenta divina dar iti spun ca e okay sa bei cand esti trist, sau sa te sinucizi asistat. Deschideti ochii si vedeti ce promoveaza. Va rog. Ce e gresit sa crezi in bine, intr-un Dumnezeu care te protejeaza? Asta vreau sa fac. Sunt cartile mele si ele reprezinta o parte din viata mea, experientele mele ca individ. Am dreptul si eu la o opinie, fie ca voi fi ori nu bagat in seama. De acum inainte voi scrie si portretiza astfel de personaje ca sa arat totodata si maturilor lumii asteia ca sunt si tineri care inca mai cred. Tineretul nu e tot unul nihilist. Sunt reprezentari de care avem nevoie. In societatea noastra. Sper ca veti intelege mesajul. Credeti sau nu credeti. Nu iau alegerea nimanui din maini. Cum se promoveaza apostazia, se poate promova si spiritualitatea. Asta e punctul meu final de vedere. Sunt crestin, chiar daca unul de proasta calitate. Si nu imi voi schimba parerea. In vreun fel. Nu vreau sa promovez lucruri gresite, ci doar sa le arat intr-o maniera critica. Cu scop educativ. Si sa promovez ceea ce am iubit mereu. Prietenia, loialitatea, umanitatea, imperfectiunea, moralitatea si iubirea. Caci fara ele incetam sa mai fim oameni.
