"- Tati, da' de ce ghiocelul ăsta nu seamănă cu ceilalți? Nu l-aş fi rupt, știi nu?
- Știu, Eva mea. De ce ți se pare diferit? E alb, ca toți ceilalți.
- Are mai multe petale. Vezi?
Tata râde, surprins. 
- Eva mea,  ghiocelul are la fel de multe petale ca toți ceilalți.
- Ba nu.
Tata nu mă înțelege. De ce nu mă înțelege?
- Acest ghiocel e diferit de toți ceilalți , spun eu , mai mult pentru mine. E diferit.
- Și de aceea l-ai rupt? Pentru că e diferit?
Încuviințez, un pic îngândurată.
- Locul lui nu e aici, printre cei care nu sunt la fel ca el.
- Deci, ca să înțeleg, nu el e problema, ci ceilalți? 
Dau din nou din cap, în semn de "da".
- E mult mai frumos. E mai alb și mai gingaș. Buruienile îl sufocau și voiam să îl salvez. Dar... l-am rupt, din greșeală " - 'Răul necesar' , cap. 78 ♡♡♡