Lunaticbooks5

Partea a doua:
          	
          	Dacă am învățat ceva până acum, am învățat ca nu poți face ceva doar de umplutură, se simte. Am învățat ca uneori, unele lucruri pe care ni le dorim să le putem realiza, nu sunt pentru noi și oricâtă ambiție și oricâtă muncă ai depune, nu se realizează, pentru că nu este acela drumul nostru. Poate frustrarea asta în legătură cu scrisul o am și din cauza eșecurilor profesionale din viața mea.  Eșecuri care mi-au insuflat ce am spus mai sus. Eșecuri care nu au ținut de nepregătirea mea sau neseriozitatea mea, ci de oameni care pur și simplu sunt fără scurupule uneori, din cauza unui sistem care nu realizează adevaratele probleme și nici nu dorește să le realizeze, cel puțin asta este ce cred eu.  
          	Nu știu câți veți citi pomelnicul acesta, dar vă multumesc tuturor pentru că ați fost aici și sunteți aici în continuare, chiar dacă eu m-am pierdut puțin pe parcurs.❤️ Vă promit că încerc să îmi revin, dar nu promit. 

Lunaticbooks5

@ary_author Mulțumesc mult! Mult succes și ție în continuare!❤️❤️❤️❤️❤️
Reply

Lunaticbooks5

@therainsky Mulțumesc mult!❤️ Sper și tu să îți revii și să treci peste pasa aceasta❤️ 
          	  
          	  
          	  P.S: EU PUN EMOTICOANE, DAR NU SE POSTEAZĂ ȘI NU STIU DE CEEE, dacă nu apar și pare mesajul sec, nu este, sunt prezente și niște inimioare, dar nu mi le pune
Reply

therainsky

@Lunaticbooks5  Bună! Știu că nu sunt unul dintre cititorii tăi, dar voiam să-ți las un mesaj. Am citit și ceea ce au transmis alții pe panoul tău în legătură cu această blocare. Trec și eu prin același lucru, doar că - spre deosebire de tine - eu n-am publicat nimic pe wattpad în toți cei aproape 10 ani de când sunt aici. Am scris pentru mine la început, însă am renunțat, fiindcă aveam credința că eu nu știu să scriu cum scriu alții și să transmit ceea ce transmit alții. Încă mă urmărește gândirea aceasta, dar tot trag. Nu-mi explic de ce. De cele mai multe ori, mă opream când aveam în cap cuvintele "nu mă prea pricep la asta, așa că las-o baltă." Apoi au trecut luni, și lunile în ani. Și nimic. Am devenit iritată și frustrată. Simt că, de fapt, trag de ceva ce ar trebui să fie și să vină oarecum natural, pe lângă muncă. Am ajuns la concluzia o fac pentru ceilalți, nu pentru mine. Pentru a impresiona. Pentru a fi și eu cineva.
          	  Scuză-mă că m-am rezumat la a vorbi despre mine. Vreau doar să-ți spun că nu ești singură și că, dacă ai nevoie de odihnă, fă-o. Ia-ți timpul tău, dacă asta înseamnă să ajungi la tine. ❤️ 
Reply

cris___2004

Am încredere în tine, când te simți pregătită din nou suntem langa tine, așteptăm cu nerăbdare următorul capitol, sunt sigură că o să fie ceva ce o sa ne de a pe spate, succes și nu îți face griji sunt sigură că doar ai nevoie de o pauza! ❤️❤️❤️

Lunaticbooks5

Partea a doua:
          
          Dacă am învățat ceva până acum, am învățat ca nu poți face ceva doar de umplutură, se simte. Am învățat ca uneori, unele lucruri pe care ni le dorim să le putem realiza, nu sunt pentru noi și oricâtă ambiție și oricâtă muncă ai depune, nu se realizează, pentru că nu este acela drumul nostru. Poate frustrarea asta în legătură cu scrisul o am și din cauza eșecurilor profesionale din viața mea.  Eșecuri care mi-au insuflat ce am spus mai sus. Eșecuri care nu au ținut de nepregătirea mea sau neseriozitatea mea, ci de oameni care pur și simplu sunt fără scurupule uneori, din cauza unui sistem care nu realizează adevaratele probleme și nici nu dorește să le realizeze, cel puțin asta este ce cred eu.  
          Nu știu câți veți citi pomelnicul acesta, dar vă multumesc tuturor pentru că ați fost aici și sunteți aici în continuare, chiar dacă eu m-am pierdut puțin pe parcurs.❤️ Vă promit că încerc să îmi revin, dar nu promit. 

Lunaticbooks5

@ary_author Mulțumesc mult! Mult succes și ție în continuare!❤️❤️❤️❤️❤️
Reply

Lunaticbooks5

@therainsky Mulțumesc mult!❤️ Sper și tu să îți revii și să treci peste pasa aceasta❤️ 
            
            
            P.S: EU PUN EMOTICOANE, DAR NU SE POSTEAZĂ ȘI NU STIU DE CEEE, dacă nu apar și pare mesajul sec, nu este, sunt prezente și niște inimioare, dar nu mi le pune
Reply

therainsky

@Lunaticbooks5  Bună! Știu că nu sunt unul dintre cititorii tăi, dar voiam să-ți las un mesaj. Am citit și ceea ce au transmis alții pe panoul tău în legătură cu această blocare. Trec și eu prin același lucru, doar că - spre deosebire de tine - eu n-am publicat nimic pe wattpad în toți cei aproape 10 ani de când sunt aici. Am scris pentru mine la început, însă am renunțat, fiindcă aveam credința că eu nu știu să scriu cum scriu alții și să transmit ceea ce transmit alții. Încă mă urmărește gândirea aceasta, dar tot trag. Nu-mi explic de ce. De cele mai multe ori, mă opream când aveam în cap cuvintele "nu mă prea pricep la asta, așa că las-o baltă." Apoi au trecut luni, și lunile în ani. Și nimic. Am devenit iritată și frustrată. Simt că, de fapt, trag de ceva ce ar trebui să fie și să vină oarecum natural, pe lângă muncă. Am ajuns la concluzia o fac pentru ceilalți, nu pentru mine. Pentru a impresiona. Pentru a fi și eu cineva.
            Scuză-mă că m-am rezumat la a vorbi despre mine. Vreau doar să-ți spun că nu ești singură și că, dacă ai nevoie de odihnă, fă-o. Ia-ți timpul tău, dacă asta înseamnă să ajungi la tine. ❤️ 
Reply

Lunaticbooks5

Hello! Știu cam am lipsit destul de mult timp, nu am o scuză neapărat, poate puțin sesiunea, dar nici ea. În orice caz, știu ceva: SUNT BLOCATĂ. 
          De câteva zile tot încerc să scriu la următorul capitol, pur și simplu nu pot. Scriu câteva cuvinte, buf, se termină. Ideile sunt, doar că nu îmi mai vine să scriu…Mi-au trecut prin cap un milion de gânduri zilele astea, ba să închid paginile pentru ca nu funcționează, ba doar să opresc totul pentru ca nu este pentru mine scrisul. Nu caut milă sau ceva, dar mă simt datoare să vin către voi, cei care m-ati susținut până acum cu aceste, nu neapărat explicații, ci mai mult gânduri ce mă macină. Poate am făcut o prostie și ca am început cealaltă carte neavând nimic în avans scris la ea și cumva m-a copleșit și gândul ăsta. La “Demonul din Seattle” nu știu de ce, dar ceva nu mi se mai leagă. Am rămas într-un punct și nu știu să mai ies de acolo. Uneori mi se pare ca prea se repeta aceleași acțiuni și mă disperă. Nu voi face nimic din ceea ce am spus mai sus legat de închiderea paginilor sau de oprirea din scris, pentru un moment. Încerc să găsesc o modalitate de a ieși din starea asta și să duc la final ceea ce am plănuit și sper să reușesc să o fac. 
          Am mai primit întrebări legate de publicare, nu cred ca voi publica vreodată. Nu cred că mă regăsesc neapărat în postura de scriitor. Îmi place să scriu, dar cred ca aici mă voi opri. Cred că un scriitor trebuie să transmită ceva prin intermediul operei sale, iar eu simt că nu fac asta. Poate că nu am destulă experiența în viață încât să reușesc să fac asta sau poate ca doar nu este pentru mine.
          

andys_kyfall

Salut tuturor,
          
          Îmi pare foarte rău că postez acest mesaj aici, dar simt că trebuie să împărtășesc ceva important cu voi. Am scris o carte, "Greșeala mea răsucită", iar dacă aveți timp, mi-ar plăcea să o descoperiți pe profilul meu de Wattpad.
          
          Povestea urmărește viața unei fete din Chișinău, care trăia cândva într-un conac plin de râsete și căldură, până când pierderea tatălui ei schimbă totul. După doisprezece ani în care el a fost universul ei, moartea lui lasă conacul gol și rece, iar durerea devine insuportabilă.
          
          După înmormântare, mama ei, o femeie care a abandonat-o în copilărie, reapare brusc. Ochii albaștri ai mamei îi sunt familiari, dar trezesc doar furie și amărăciune. Cum poate să se întoarcă, după atâta timp, și să creadă că totul se poate repara?
          
          În mijlocul acestei suferințe apare Amadeus Seraphin, un băiat încăpățânat care refuză să plece, indiferent cât de mult încearcă ea să-l alunge. Prin prezența lui, fata este forțată să aleagă: să rămână prizonieră în durerea ei sau să își permită să fie vulnerabilă și să lase pe cineva să o ajute.
          
          Vă rog să mă iertați dacă acest mesaj vă deranjează. Înseamnă enorm pentru mine dacă îi dați o șansă poveștii mele. Vă mulțumesc din suflet pentru înțelegere.
          
          Cu sinceritate,
          [Andyskyfall]

Lunaticbooks5

Hello!  Vin la voi cu o recomandare Pasiune, răzbunare, viață dublă, salvator și călău în același timp, pe străzile orașului San Diego îl întâlnim pe Kenny Torres, 25 de ani, mulți bani și un om lipsit de sentimente, râvnește după trupurile goale ale partenerelor sale, niciun sentiment implicat, doar sex. 
          Gelozia și dorința de răzbunare îl cuprind în momentul în care află că partenera lui de sex decide să se căsătorească, reamintindu-i de trecutul tumultuos dintre cei doi, dar și faptul că îi aparține. 
          
          Vă invit să le descoperiți povestea:
          
          https://www.wattpad.com/story/363338550?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=story_info&wp_page=story_details&wp_uname=TheDarkSideGX