Cateva citate care dezvaluie o parte din mine:
1-Nu numai că nu sunt rău, dar chiar nu am reuşit să ajung nicicum: nici rău, nici bun, nici ticălos, nici om cinstit, nici erou, nici o gâză." Dostoievski

2-Mă simt cuprins câteodată de o tristeţe, de o melancolie atât de sfâşietoare!... Pentru că, în acele momente, încep să cred că niciodată nu voi mai fi în stare să trăiesc o viaţă adevărată, că am pierdut de mult orice măsură, orice senzaţie a concretului, că nu mai am simţul realităţii; pentru că, în sfârşit, m-am blestemat de atâtea ori eu însumi, pentru că, după nopţile mele fantastice, îmi revin la momentele de luciditate, care sunt ucigătoare.

3-Vreau să trăiesc pentru nemurire, iar compromisuri şi jumătăţi de măsură nu voi accepta.

4-Muzica mă transpune fulgerător şi nemijlocit în starea sufletească în care se găsea acela care a compus-o. Mă contopesc sufleteşte cu el şi împreună cu dânsul trec de la o stare de spirit la alta, dar de ce fac asta, nu ştiu.