God, tocmai ce am terminat "Când nemuritorii mor" și plâng rău de tot. Magius- motanul gri pe care-l adoram și prin capitolele în care Rogue era soția lui Jacob mă întrebam unde era minunatul animal, aș spune că te urăsc pentru că l-ai omorât dar m-aș minți singură.
Grace- mereu mi-a plăcut comportamentul ei de nebunatică, îmi amintesc capitolul în care era la cazinou și și-a dat sutienul jos. Să nu uităm de Max, nu știu ce s-a întâmplat cu blondul timid, dar deja mi-e dor de el și de iubirea dintre cei doi.
Rogue- minunata mea Rogue, fata cu stil care înnebunea orice bărbat, întrebarea mea e de ce, de ce a trebuit să moară? De ce toți trebuie să moară? Vreau să mor.
Iar Jacob, micuțul meu vampiraș, îmi pare atât de rău pentru el, trebuie să sufere pentru sufletul lui pereche.
Iubesc cartea asta, tu mi-ai dat cele mai ciudate emoții, meriți totul, ai reușit să scrii o carte incredibilă. God, te ador.
