Îi simțeam bătăile inimii odată cu cele  ale inimii mele. Îi simțeam buzele...buzele lui cărnoase care mă făceau să mă simt măgulită. Începeam să mă gândesc doar la el, la ce face , cu cine e.. Aceste gânduri ma copleşeau. Totul devenise apăsător...însă nimic nu mai conta când ajungeam să-l revăd. In acele momente nu realizam ce mi se întâmplă,uitam tot. El devenea centru atenției mele. Adoram să-l văd zâmbind, iar el adora să mă vadă fericită..ceea ce era ușor in prezența lui. In momentele în care îmi săruta gâtul, simțeam goluri in stomac ,iar inima începea să-mi bată tare,din ce in ce mai tare..ca și cum ar încerca să fugă spre el.
Totul devenea absurd,adesea greu de înțeles. De fiecare dată retraiăm aceleași senzații. Senzații greu de descris. Ma fascina fiecare gest al său,fiecare atingere...fiecare mângâiere. Prefera să-mi mângâie spatele firav cu mâna sa mare, cât timp eu stăteam cu capul pe  pieptul său puternic, bine definit.
Era doar o zi obișnuită pentru mine si totuși atât de ciudată. Cu toate acestea ceva părea schimbat. Mă privea altfel,mult mai profund...încercând parcă să-mi pătrundă în suflet. Reușise cu desăvârșire asta. Nimic nu era prea greu pentru el. Reușea tot ce își propunea...însă privirea sa nu-mi dădea liniște. Ochii săi blânzi, de culoarea cafelei mă intimidau. Da! Mă simțeam intimidată in fața sa de această dată. 
Fără să ezite și-a băgat mâna in părul meu alintându-mă. Încet, încet mâna sa îmi ajungea pe ceafă, cât timp cu cealaltă îmi ridica tricoul, întrucât dorea să-mi simt pielea. M-a sărutat. Totul începea să ajungă la cursul normal al lucrurilor. S-a apropiat încet de urechea mea șoptindu-mi cu glas tremurat " tu ești puiul meu mic, tu ești iubita mea frumoasa, cu chip gingaș, tu ești totul pentru mine, tu ești tot ce iubesc eu..înțelege te iubesc cu toate "curburile si colțurile tale", te iubesc cu toată puterea mea,mereu te voi iubi, toată ființa mea iubește toată ființa ta.."