În ultimul timp am adoptat poziția lectorului și am lăsat rolul de autor deoparte... dar în această seară, revenind asupra poveștii DMD și a ideilor, a exprimării, a Universului creat în aceasta la care mă întorc cu o deosebită plăcere... sunt capabilă, în sfârșit, să observ și eu ce ați văzut voi în ea. Și primesc, din abundență, dorința nebună de a tot crea astfel de lumi intrinsece mie (și nouă, tuturor) și a vi le dezvălui.
Și deși nu ar trebui să fie prea relevante, multiplicarea inexplicabilă a numerelor poveștii mă șochează nemijlocit! Vă mulțumesc enorm că încă îi mai acordați atenție.