Shreko__0

Ce faceți?

Shreko__0

@ vortexthekiller27  hei
Reply

Shreko__0

Într-o istorie pierdută, pe la vârsta de 14 ani, mi-am pus colega de bancă (cea mai bună prietenă) să-mi deseneze un căcat. Dar nu orice căcat, ci unul verde, sugerând în așa-zisa artă: prospețime, natură, deci senzația de rece. Directoarea din perioada aceea ne era și profesoară de desen, deci prinsesem cumva ideea. Era o adevărată provocare să desenezi un căcat verde care să transmită acea căldură a unui rahat. Nu trebuia să fie unul crud, ci mai degrabă copt; un gând foarte plastic într-un context căcăcios.

Shreko__0

Toți am luat 10 la ora de educație plastică, dar mie îmi rămăsese în gând...N-am reușit să transmit căldura unui căcat, folosind o culoare rece de verde smarald care i-ar fi dat și eleganță, și mister. Însă, cu toate acestea, m-am ales cu o amintire demnă de povestit. Se vede, clar, că am o latură artistică, se vede, însă nu pot dovedi asta. Nu pot demonstra, decât cu aerul ce se mișcă când privesc foaie mânjită. Adevărul plutește precum aburul pe apă. Nu pot prinde în palmă acel talent demult risipit. Am rămas doar cu pasiunea de a scrie tâmpenii din copilăria mea fără freamăt. Colega mea a evoluat în ale desenului, iar eu am luat-o pe alt drum (pictez povești cu cerneala inimii). Sunt mandră de ea. Măcar am realizat și eu ceva 'comestibil' pentru privitor, cititor. 
Reply

Shreko__0

Nu mai era vopsea, așa că am apelat la cele oferite de natură. Am găsit ceva ce părea să semene cu ceea ce am schițat pe hârtie, însă nu l-am împuns cu degetul, căci s-ar fi destrămat. În schimb am scobit în el prin sus, făcându-i vârful să fie plat. Nu se lipea de deget, prin urmare, am scobit, încât ajunsese să aibă o formă de ceaun. Nu pot exprima prin cuvinte cât de nesatisfăcătoare era forma acum. M-am dezgustat de la formă, nu de la miros, căci un artist trebui să fie una cu natura.
Reply

Shreko__0

Cu urmele verzi rămase sub unghie, m-aș fi șters de o foaie și ieșea o linie verde...aproximativ dreaptă. Dar nu reușeam să șterg toată fecala de sub unghie, deci m-aș fi scobit în deget cu colțul de la foaie. Matematic vorbind, dacă uneam linia de pe foaie cu punctul realizat în colțul paginii, ar fi ieșit tot o linie, dar una mai strâmbă, așadar mai aveam nevoie de materia primă pentru a retușa linia și s-o fac mai groasă. Diriginta și totodată profa mea de matematică ar fi mândră de perseverența mea. Abilități plastice și matematice? Wow!
Reply

Evelinaaa_sr

Bună, draga mea ❤️ De curând am terminat de publicat primul volum al seriei mele ,,Abis" – Abisul minciunilor. M-aș bucura enorm dacă ai putea arunca o privire peste ea, întrucât sunt la inceput de drum. Mulțumesc mult indiferent de răspuns ❤️

Shreko__0

@ Evelinaaa_sr  Hei, Evelina! Am apucat să răsfoiesc începutul volumului „Abis” și îți spun sincer că ai un stil captivant. Felicitări pentru curajul de a publica! Mult spor în continuare, abia aștept să văd cum evoluează seria ❤️
Reply

anonimgirl29

Hei! Am început să scriu o carte și sunt la început de drum. As fi încântată dacă ai arunca o privire !!

Shreko__0

@ anonimgirl29  Hei! Am citit începutul și chiar se simte că scrii din suflet. Ai potențial, așa că nu te opri din scris! Îți doresc multă inspirație și curaj pe mai departe 
Reply

Mmmddd1108

https://www.wattpad.com/story/397252097?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create&wp_uname=Mmmddd1108
          
          Cartea mea nu e doar o poveste de dragoste… e o rană care a învățat să scrie.
          
          Am iubit cu tot ce aveam.
          Am iertat de prea multe ori.
          M-am pierdut ca să-l țin pe el aproape.
          Și-am înțeles, prea târziu, că nu e iubire ce te sfărâmă încet.
          
          Această carte e pentru toate fetele care au așteptat un mesaj ce n-a mai venit,
          pentru cele care au sperat într-o schimbare care n-a existat,
          pentru cele care au fost a doua opțiune, deși au oferit o iubire întreagă.
          
          Dacă te-ai simțit vreodată folosită, rănită, dar încă iubitoare — atunci cartea mea e și a ta.
          Și poate, printre rânduri, o să te regăsești. Sau o să te vindeci

Shreko__0

@ Mmmddd1108  Am citit din „Plecarea ta a început cu tăceri” și m-au atins rândurile tale – e foarte emoționant și sincer. Se vede că scrii cu multă trăire. Mulțumesc că ai împărtășit asta ❤️
Reply