canyonmoonlisse
Draga Silvia,
Ești conștientă de golul pe care l-ai lăsat? De anii în care ne-am agățat de cuvintele tale, sperând la o continuare? Lumea ta nu e moartă, dar e suspendată, în agonie. Noi, cititorii tăi, suntem prizonierii tăcerii tale.
Te implor, rupe această liniște. Scrie din nou și elibereaza-ne. Povestea ta ne-a urmărit în tot acest timp ca un ecou care refuză să tacă.
pls come back home, we miss you mom
with love: Lisse, Sori, Mafy, Vlad, Andrei, Edi, Mihai, Iza
