Mi-aş fi dorit să trăiesc unele momente din plin, dar nu am făcut-o. Poate pentru simplu fapt că acele momente nu erau făcute pentru mine, nu au fost ca eu să mă bucur de ele ci altcineva. Mi-aş fi dorit să dau mai mult când simțeam că nu mai pot. Dar poate dacă aş fi dat mai mult, nu aş mai fi rămas cu nimic iar nimeni nu mi-ar fi dat înapoi ceea ce am pierdut. Mi-aş fi dorit să mă gândesc de două ori înainte de a face ceva. Dar hei, asta nu sunt eu. Dacă m-aş fi gândit de două, de trei, de câte ori vrei tu nu aş fi ajuns unde sunt acum. Şi nu mă refer că am ajuns undeva sus, la o pace interioară sau unde tu nu ai putea ajunge. Am ajuns unde trebuia să ajung, fiind eu.