Încep să cred că mi mai bine fără prieteni.
Uite cum îmi dau banii pe un hanorac, ca să l pot face cadou.
Nici cum nu mi bine.
Mă frământ în propriul pesmet.
fragmentele încep sa se desprindă.
Chestiile de la picioare ajung sa fie prea multe, iar când lucrezi sa ti repari degetele, bratul se desprinde.
Plâng tăcut, mușcându-mi obrazul, pe interior.
Cu atâtea cioburi și cu o găleată goala de lipici, normal ca apare frustrarea.
> Mă las descolpletat. <
Avem perioadă determinată, de aceea avem atâtea necazuri.
Posibil sa avem necaz cu timpul, de aceea suntem așa de stricați pe plan mintal.
Creierul; Lumea din capul meu.
În orașul umbrelor, al celor ce nu s văzuți, umblă un om ;Omul Perete.
Străin în propriul său loc, învăluit în miezul nopții, —prizonierul insectelor— Omul Perete pare a umbla fără contur.
În noaptea lui interioară, caută un viitor în liniile de fum: printre bătăile inimii lui, un strigăt de ecou din munți, chiar și intr un picior de gândac.
Poveștile spuse de stele, sub cer nemuritor Caută un viitor Un suflet în căutare.
Ignore User
Both you and this user will be prevented from:
Messaging each other
Commenting on each other's stories
Dedicating stories to each other
Following and tagging each other
Note: You will still be able to view each other's stories.