Vanilutsa

! !
          	
          	Stiu! Mi-am pierdut toti cititorii din cauza lipsei mele de seriozitate si timp. Mai ales timp. Imi pare rau ca mi-ati oferit interesul si atentia voastra printre atatea povesti minunate si eu nu le-am valorificat. Imi plânge sufletul de tristete fiindca cititorii, comentariile, orice like si parere reprezinta un combustibil fantastic si cea mai autentica motivatie. 
          	
          	Dar mai stiu si ca mi-am promis ca orice ar fi termin cartea asta. Si nu de alta, dar fierbe in mine o idee de carte, pe care nu o pot incepe tocmai de aceasta promisiune. Mai stiu si ca o luasem pe carari gresite si am retras cateva capitole. Nu ala era cursul pe care mi-l doream pentru povestea asta. 
          	
          	Deci daca printr-un noroc al sortii te afli aici, iti multumesc. Pentru timpul tau, pentru atentia ta, pentru implicare, pentru ca nu lasi WATTPAD sa moara. Multumesc!
          	
          	 ! !

Crisulet_19

“Suflet în fisuri” te așteaptă. ❤️
          
          Într-un sat uitat de timp, Venus caută inspirație, dar găsește mult mai mult: secrete ascunse, umbre din trecut și pe prietenul ei din copilărie, un tânăr al cărui mister rivalizează cu propriul ei suflet. Un conac pe un deal, un colier pierdut și adevăruri îngropate care refuză să rămână tăcute. Într-o lume unde nimic nu este ceea ce pare, ea trebuie să decidă: să fugă sau să-și înfrunte fisurile care o definesc. Unele răni nu se vindecă. Ele șoptesc. Îndrăznești să le asculți?
          
          
          https://www.wattpad.com/story/386202789?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create&wp_uname=Crisulet_19

Vanilutsa

! !
          
          Stiu! Mi-am pierdut toti cititorii din cauza lipsei mele de seriozitate si timp. Mai ales timp. Imi pare rau ca mi-ati oferit interesul si atentia voastra printre atatea povesti minunate si eu nu le-am valorificat. Imi plânge sufletul de tristete fiindca cititorii, comentariile, orice like si parere reprezinta un combustibil fantastic si cea mai autentica motivatie. 
          
          Dar mai stiu si ca mi-am promis ca orice ar fi termin cartea asta. Si nu de alta, dar fierbe in mine o idee de carte, pe care nu o pot incepe tocmai de aceasta promisiune. Mai stiu si ca o luasem pe carari gresite si am retras cateva capitole. Nu ala era cursul pe care mi-l doream pentru povestea asta. 
          
          Deci daca printr-un noroc al sortii te afli aici, iti multumesc. Pentru timpul tau, pentru atentia ta, pentru implicare, pentru ca nu lasi WATTPAD sa moara. Multumesc!
          
           ! !

deeams18

Bună, am deschis acest cerc de lectura deoarece, părerea mea,  a devenit din ce in ce mai greu să găsești o carte bună. Așa că, dacă cauți o carte bună, care să fie pe gustul tău sau vrei să afli ce părere au alții despre cartea ta, te aștept să lași un comentariu la capitolul regulament+înscrieri! https://www.wattpad.com/story/364266137?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=story_info&wp_page=story_details&wp_uname=deeams18

Vanilutsa

Vanilutsa

Na, că am făcut-o și pe asta. Las aici primele trei strofe numa' ^^
          
          "De la început de veacuri, când Pământul gol era
          Și picior de vietate nu pășise pe țărână,
          Când natura era moartă și-ntunericul domnea,
          Doar un chip uscat și palid pribegea sub clar de lună.
          
          A sa piele cum e ceara, strălucea mândru în noapte,
          Parcă raze de lumină mi l-ar fi scăldat în soare
          Și-al său păr ca de mătase, răsfirat până la coate,
          Dansa sub mișcări firave, moale, închis la culoare. 
          
          Buzele-i subțiri și reci se uneau în linie dreaptă,
          Și cu degetele lungi, când și când le frământa,
          Ai săi ochi plini de văpaie, de priveau numai o dată,
          Lumea-ntreagă, universul, viața însăși o-ngheța."
          
          Tocmai am publicat " De la început de veacuri " din povestirea mea " VERSURI ". https://www.wattpad.com/1219259264?utm_source=android&utm_medium=profile&utm_content=share_published&wp_page=create_on_publish&wp_uname=Vanilutsa&wp_originator=SrwaRqJRKbTvQxszmjtzOAgLrldmWrPu0LY83uB6RdrOddfsxfUpnqiPC861yOQc%2FWU361XWa4jDv1BKDzvOKX6I8wmlgyInGjmfyT%2Fgj0U4Xt9nxhmmT4fqGPYPyEKO

Vanilutsa

   Încă un capitol gata ^^. Sper să vă placă. Enjoy it! ❤️
          
          
                  "Îl observ la câțiva metri distanță în freamătul mulțimii, apropiindu-se de o fată subțirică, cu părul până în dreptul umerilor, ce ține în brațe un maldăr de material în nuanțe stacojii. Par să se cunoască pentru că el îi vorbește, cu toate că fata nu își ridică ochii, ațintiți în pânza sângerie. 
          
                   — Vino aici. 
          
                   Fără să îmi dau seama, sunt trasă în spate pe o alee întunecată, în timp ce gura mi-e acoperită de o mână străină. Ce naiba? 
          
                   — Să nu cumva să-ți treacă prin cap să țipi, m-ai înțeles? 
          
                   Cu spatele lipit de zid și mâna încă presându-mi buzele, înclin din cap confirmând supusă, încă sub efectul sperieturii."
          
          
          Tocmai am publicat " 13. Tot răul spre bine " din povestirea mea " Jumătăți de Măsură ". https://www.wattpad.com/1174474566?utm_source=android&utm_medium=profile&utm_content=share_published&wp_page=create_on_publish&wp_uname=Vanilutsa&wp_originator=BkenX%2F9wjm0bhufge1OckZzv3Gpv7uxpcz58coRTmnhv2M6AsSLnEo3Fbxmg3k9v9n1iXMVUrJ09%2BkpWQW0c1hdZ1decMrXFoPRm6gHzmdpIapr4uYgsqYAx%2BS29vknC

Vanilutsa

     Bună tuturor, așa cum am promis, iată că un nou capitol din Jumătăți de Măsură este gata. Sper să vă placă. Enjoy it! ❤️
          
                  "— Rudina mi-a spus că voi încă mâncați.
          
                   — Voi nu? Întreb surprinsă și iau rapid o lingură din piureul deloc îmbietor. 
          
                    — Nu, am trecut demult de această etapă. Răspunde amuzat și cred că asta este prima dată când îl văd râzând. 
          
                    — Și cum rămâneți în viață? Mă avânt din nou cu încă o întrebare, intrigată de acest subiect. 
          
                    — Prin energie. Ea stă la baza universului. Nici voi nu ați avea nevoie dacă ați renunța la trupurile carnale. Aici doar vietățile primitive, precum cea care te-a atacat, mai funcționează prin acest mod. 
          
                   Îl privesc uimită de ceea ce aud și nu știu dacă ar trebui să mă simt jignită fiindcă m-a numit primitivă sau să îl întreb dacă este întreg la cap.
          
                    — Și pietrele vă dau energie? Nu vă dor dinții de la ele? Insist pentru că zău dacă nu, cu fiecare răspuns primit mai rău mă induce în eroare. 
          
                   El însă dă curs unui râs zgomotos, zguduind pereții și aproape căzând de pe scaun, iar eu îl privesc serioasă clipind confuză și neînțelegând ce este atât de amuzant. 
          
                    — Nu le mâncăm. — Răspunde într-un final, abia reușind să insereze cuvintele printre hohote de râs."
          Tocmai am publicat " Schimbare De Planuri  " din povestirea mea " Jumătăți de Măsură ". https://www.wattpad.com/1174411454?utm_source=android&utm_medium=profile&utm_content=share_published&wp_page=create_on_publish&wp_uname=Vanilutsa&wp_originator=qwJfINCmRGIYXprhTNX8Y8sEMoqOiDoMvK0Jb3ocY776zetXc4fO%2BsvCoDLb3IfQdBsvUgd7osW05k7TG8XU2XRZT3ZXhnSZTSjhGD0IoJ6vqsQRMOUUI5DEt00AqpfA