E atât de simplu să judecăm..Deschidem gura aia nenorocită și refuzăm să ne ascultăm creierul,care ne ajută să gândim înainte să spunem ceva,că așa se face,nu? 

Sufăr..Din nimic..Sunt o fată complicată..Oribilă..Egoistă..Cine m-ar iubii? Nu merit.
„But boys don't fall in love with sad girls..” 
Da,cam așa și e..El..El mă iubește! Simt asta! Și eu îl iubesc,dar distanța asta ne omoară..
Dar acum,s-a dus.A plecat.Inca ma iubeste,stiu asta,dar e prea departe,si norii nu imi dau voie sa ii vad chipul angelic.

Eu văd oameni,dar nu și umanitate! Lumea asta trebuie să se schimbe,altfel toți vom ajunge să ne sinucidem într-o zi! Nu criminalii ar trebuii închiși pe viață,ci noi,toți! Criminalii măcar curmă suferința unor persoane,dar noi le provocăm suferința,și încet-încet îi omorâm psihic. Asta e cea mai rea moarte..

-Cărțile mele sunt inspirate din realitate.-