Este ciudat că ne este întotdeauna frică să facem ceea ce ne dorim cu adevărat. Ne convingem că este corect, deși, ideea de corect și greșit nu există, totul este relativ.
Ne convingem de fiecare dată că, dacă ne oprim, va fi mai bine. Încercăm mereu să prindem echilibrul dintre emoție și sentiment, între amar și dulce, între nebunie și normalitate. Acest echilibru este ca o linie imaginară, mergem mereu de-a lungul ei și ne este întotdeauna frică să facem un pas spre stânga sau spre dreapta. De multe ori ne este pur și simplu frică de opinii, legi, atitudini sau principii.
Uneori, pentru a simți ce este fericirea, trebuie să faci un pas, să-ți schimbi traiectoria, să simți că ai control asupra propriei vieți.