..................................................................

.....................................................................................

În zborul nostru orbește dupa o lumină deja stinsă ne lovim de un perete mult prea adevărat  ca sufletul acesta pur să reziste impactului și ajungem pe podea unde frigul intră adanc în măduvă și începem să înghețăm din interior, ajungând precum o mumie, fără sentimente sau emoții, dar părând încă vi. 

.....................................................................................

" Nu e nici somn, nici moarte;
Cei care par a fi murit trăiesc.
     Casa în care te-ai născut,
        Prieteni din tinerețe,
         Bătrânul si fecioara,
        Truda zilei si laurii ei,
                 Toate dispar,
                 Se destramă,
        Se transformă in povești,
              Nu pot fi ancorate."

                                    Ralph Waldo 
                                        Emerson 
  ............................................. ......................................          












.